Am preluat acest post scris de prietenul  Cornel Soaita pe  www.pentruimobiliare.ro deoarece mi-a placut mult .

Sunt ingrijorat de ceva vreme. Nu imi place cum a inceput 2009. Nici altora nu le place – pe cine intrebi este ingrijorat. Chiar daca nu este afectat direct, orice om cu care am vorbit mi-a destainuit ca are prieteni, colegi, cunoscuti, care si-au pierdut serviciul, care nu-si mai pot permite traiul  linistit din vara trecuta, care nu stiu de unde sa mai scoata bani pentru rata care a crescut, care nu stiu ce se va intampla in lume.

Am constatat ca atunci cand devin ingrijorati, oamenii reactioneaza in doua feluri. Unii se gandesc intens cum sa se adapteze si fac planuri ingenioase ca sa prospere in continuare, altii privesc cu teama crescanda la ceea ce se intampla in jur si in alte tari si abordeaza subiectul  cu pesimism: “n-avem ce face, a venit criza si peste noi, trebuie sa ne resemnam”.

In acest punct, metoda crescatorului de elefanti mi se pare mai actuala ca niciodata. Inca de cand este pui, elefantul este imobilizat cu o funie groasa legata de picior la un capat si de un pripon bine infipt in pamant la celalalt capat. Elefantul va incerca de cateva ori sa se elibereze dar nu va reusi nici sa rupa funia groasa, nici sa smulga priponul. Dupa un timp, elefantul va renunta sa mai incerce sa se elibereze. In acel moment, ingrijitorul va inlocui funia groasa cu o sfoara mult mai subtire. Animalul nu va face nici o incercare sa fuga. Chiar daca devine adult si ar putea rupe cu usurinta sfoara, el va continua sa stea linistit, recunoscandu-si captivitatea.

Asa se intampla si cu noi, oamenii. De-a lungul vietii capatam experiente si facem aprecieri care ne modifica destinul si ne limiteaza optiunile. La fel ca si elefantul, suntem prinsi cu sfori subtiri de pripoanele vietii. Depinde numai de noi sa incercam puterea legaturilor. Ele trebuie rupte pentru a face loc altor optiuni. Suntem oameni, nu elefanti!

Cornel SOAITA

www.aristopm.ro

Este o alternativa grozava mai ales in aceasta perioada si nu trebuie neglijat nicioadata indiferent de contaxtul economic. Are o forta extraordinara si este prea putin folosit !

Este vorba despre marketingul relational. Experienta personala mi-a aratat ce cele mai bune afaceri, cei mai siguri, amabili si intelegatori clienti sunt cei veniti din recomandari.

Stim cu totii care sunt motivele :

costurile de atragere a acestora sunt aproape zero, sunt deschisi catre compania si serviciile noastre, au incredere in noi, comunica usor  si e o placere sa lucram cu ei.

Bineinteles ca si eforturile de a-i retine sunt mult mai mici.

Cu toate acestea majoritatea dintre noi nu acordam importanta acestei posibilitati fantastice de  a ne promova , preferand sa investim sume fabuloase in promovarea clasica care a devenit din ce in ce mai scumpa si neeficienta.

Uitam ca trebuie sa ne marim reteaua de prieteni, cunoscuti, amici carora sa le comunicam corect cu ce ne ocupam, cum ii putem noi ajuta si cum ne pot ei ajuta pe noi in indeplinirea obiectivelor noastre de business.

Uitam ca oamenii (clientii) sunt fiinte emotionale, aleg prin prima emotiilor si prefera sa lucreze cu oameni si nu companii.

Uitam ca toti dorim sa cumparam de la prieteni sau cunoscuti.

Nu stim poate ca a relationa este foarte usor daca adoptam o atitudine pozitiva si deschisa, nu trebuie sa fii vrajitor pentru a spune oamenilor cu ce te ocupi.

Trebuie sa ne transformam clientii in prieteni.

Trebuie sa ne transformam necunoscutii in prieteni si prietenii in clienti .

Trebuie sa ajutam si noi mai intai, e placut si usor sa ajuti – cu siguranta merita incercat.

Va pot ajuta cu ceva  ?

Asa am inceput sa percep  in ultima perioada CRIZA  care  trebuie sa recunoastem ca exista si pe majoritatea ne afecteaza intr-un fel sau altul. Domeniul in care activez a fost printre primele din cele afectate si de aceea cred ca acum am un usor “avantaj ” in intelegerea perioadei in care ne aflam.

Sunt bucuros sa constat ca majoritatea celor afectati inclusiv eu, si-au schimbat perceptia asupra crizei sau si-o schimba  zi de zi intr-o directie grozav de buna.

Pe scurt : oamenii se regasesc isi dau seama ce e cu adevarat important pentru ei, isi dau seama ce ii ajuta sau ce le foloseste  in realitate si ce nu,  fortati de context invata sa refuze sau sa accepte ceea ce conteaza cu adevarat pentru ei , pentru profesia sau business-ul lor .

Au iesit din panica cresterii cifrei de afaceri , din disperarea pentru a realiza obiective pur financiare cu pretul sacrificarii vietii personale, a valorilor sau prieteniilor. Si e mult mai bine, vad ca majoritatea cantaresc altfel  lucrurile si isi reseteaza astfel sistemul de valori.

Imi place ce se intampla !

De la inceputul anului si pana in prezent sau produs foarte multe schimbari in piata imobiliara, de la jumatatea anului inregistrandu-se o scadere consistenta a numarului de tranzactii, iar din luna octombrie avem de-a face cu o blocare a pietei. Odata cu aparitia factorilor care au favorizat criza imobiliara cum ar fi lipsa solutiilor de creditare si temperarea cererii pe majoritatea segmentelor s-au schimbat dramatic si obiceiurile de negociere.

Este normal deoarece piata imobiliara a suferit o schimbare de directie la 180 de grade, in anii trecuti si pana la jumatatea anului 2008 avand de-a face cu o piata “a proprietarilor ” in care acestia dictau preturile, marjele de negociere uneori inexistente sau foarte mici. In acest moment in care preturile scad avem o piata “a clientului”, o piata a potentialului cumparator, care datorita abundentei de oferte si trendului descrescator al preturilor isi permite sa fie mai selectiv si sa influenteze ajutat de context, regulile si marjele de negociere.

Pana in momentul stagnarii pieteti Imobiliare am avut de-a face cu situatii de-a dreptul inedite, in care de multe ori proprietarii datorita solicitarilor multiple din partea clientilor isi permitea sa liciteze sau sa aleaga dupa bunul plac sau criterii personale pe cel caruia urma sa-i vanda proprietatea. In acele momente de crestere a preturilor negocierile erau aprope nesemnificative sau in marje mici si medii.

La inceputul anului spre exemplu marjele de negociere cele mai intalnite se situau intre 3% si 10% spre deosebire de aceasta perioada in care s-au inregistrat negocieri ale preturilor de pana la 40 % . Explicatia este simpla: lipsa posibilitatilor de accesare a creditelor datorita contextului economic mondial a determinat scaderea continua a preturilor, piata a fost asaltata de oferte scoase la vanzare, iar cei putin ce dispun de posibilitati financiare se adapteaza contextului si obtin in mod natural reduceri substantiale de pret.

Ceea ce se intampla in acest moment privind negocierile preturilor proprietatilor Imobiliare este un fenomen natural si nu tine neaparat de abilitatile noastre de negociere pentru a obtine un pret bun la achizitionarea unui imobil. Trebuie doar sa cunoastem bine situatia pietei, sa constientizam oferta foarte bogata si prognosticul negativ privind stabilizarea preturilor si sa aducem aceste informatii in prin plan in derularea unei negocieri.

De cateva zile experimentez trezitul la ora  6 dimineata fara exceptii si am constatat cu uimire cateva diferente majore.  In primul rand ajung la birou inainte de ora 7  , deci inaintea “traficului”, timpul de deplasare de acasa pana la birou fiind acum de 15 min  fata de 45 min  cat faceam inainte.

Ajung inaintea celorlalti  si-mi pot organiza in liniste  ziua de lucru,  ma concentrez  extraordinar de bine in primele ore ale diminetii, poate si din cauza evitarii stresului de dimineata  din trafic .   Ma simt foarte bine  si fizic nu resimt oboseala chiar daca in ultimele zile am reusit sa dorm maxim 6 ore pe noapte.

Ma simt mult mai eficient si concentrat si sunt curios cat de repede se va reflecta acest lucru in cifra de afaceri . Singurul lucru la care trebuie sa mai lucrez este ora de plecare  de la birou care a ramas cu toate astea  la fel de tarzie.

In ritmul asta in curand voi putea sa ajung si la sala.

Deseara am din nou meci, de data asta in turneul incepatorilor  si voi juca cu Mircea cel de la care am aflat despre turneu ! Am facut ceea ce am vrut , m-am inscris cu toate ca nu  jucasem tenis niciodata si am avut de castigat o gramada de lucruri.

Am descoperit un sport extraordinar (e mai frumos cand joci decat cand privesti), am iesit din cotidian , din probleme si m-am relaxat, am intalnit foarte multi oameni interesanti  si am facut miscare. Mi-am reconfirmat in acelasi timp convingerea ca uneori e bine sa actionezi de la primul impuls si sa nu cantaresti prea mult.

Ai incredere in instincte, ai incredere in experienta ta educa-te in directia in care poti decide intr-o secunda lucruri importante. Este un sentiment minunat sa ajungi sa rezonezi cu realitatea pura si perceptiile tale sa fie intotdeauna corecte. Te simti si esti puternic atunci cand simti ca ceva e ok , sau cand simti ca ceva nu e in regula si ti se confirma.

Fa ceea ce doresti, lasa lamentarile , niciodata nu esti prea batran, prea tanar sau nepregatit sa faci ceea ce-ti place. Momentul pentru a incepe sa faci ceea ce vrei este acum. Acum trebuie sa te apuci de tenis sau de afaceri, sau sa te angajezi, sau sa-ti dai demisia, sau sa pleci intr-o calatorie daca asta te va face fericit.

Am fost snopit la tenis  de Ferent Gheorghita , un domn cu copii aproape de varsta mea si care s-a apucat de tenis acum 2 ani. Joaca saptamanal si are o mobilitate si o energie de care putini tineri de 20 de ani dau dovada.

Tu stai in fotoliu,  bea o bere, fumeaza un pachet de tigari si plange-te: viata a fost dura cu tine, daca faceai sport de mic era altceva, daca erai agent imobiliar acum 2 ani acum erai bine , daca plecai cu varul in SUA atunci, era extraordinar. Tu nu ai avut sansa, tu nu ai mediul in care sa actionezi, totul iti e potrivnic acum, mai stai un pic si-ti faci planuri cu minunatiile pe care le vei fauri in viitor imediat ce vei avea ocazia, imediat ce lucrurile se vor aseza, atunci cand vei fi pregatit.

Gresit ” Viata este ceea ce ti se intampla in timp ce esti ocupat sa faci alte planuri. – John Lennon” !

Hai in viata !

In acest post nu este vorba  despre un copil in carne si oase ci despre copilul din interiorul nostru. Spiritul acela liber si motivat intotdeauna de cate ceva. Spiritul acela pe care de cele mai multe ori il sufocam cu sau fara buna stiinta , din diverse motive , niciunul dintre ele intemeiate.

Copilul din tine este cel care iti furnizeaza in permanenta entuziasm si energie pentru a putea merge mai departe , pentru a face lucrurile sa se miste, pentru a reusi in cele din urma sa faci ceva deosebit. Copilul din tine este cel care te ajuta sa treci peste toate obstacolele, sa ignori uneori riscurile si sa vezi partea buna din orice situatie.

Este cel care te hraneste spiritual, este cel care zambeste in locul tau, este partea din tine care nu stie sa minta, este partea din tine incapatanata si care isi doreste anumite lucruri cu orice pret si nu se lasa pana nu le vei obtine. Trece peste prejudecati, peste statistici, te face sa fii original si unic. Este spiritul tanar si sincer care se bucura de viata.

Ati vazut vreodata oameni de 70 de ani mai tineri si mai voiosi spiritual decat unii de 25 ? Eu am vazut si vad din ce in ce mai des tineri care si-au facut un scop din a-si sufoca zi de zi, pana la exterminare copilul din ei. Dorim toti sa devenim niste roboti perfecti si cautam in permanenta acele drumuri sigure de a ajunge la destinatie? Poate ca vom reusi , dar pierdem toata partea frumoasa, pierdem umanitatea din noi, ajungem sa contractam in termeni foarte duri toate aspectele vietii. Vom fi mercenarii propriei noastre existente.

Fara copilul din noi nu vom avea altfel de realizari decat cele care se pot estima in cifre. Nu vom putea face lucruri frumoase, nu vom putea fi creativi, nu vom putea improviza, nu ne vom putea diferentia. Hraneste-ti acest spirit, da-i in mare parte ceea ce-ti cere si nu-l ignora ca de acolo vine toata energia si  forta care te va duce acolo unde iti doresti, dar pe cel mai frumos traseu.

Drum bun !

Sambata am primul meci de tenis din Turneul 4.0 pentru amatori corporatisti (in majoritate). Eu nu sunt nici corporatist, tenis am jucat de cateva ori in viata mea,  dar particip. O fac pentru ca e mai bine decat sa nu o fac . Vorbind la modul general , deci nu ma refer la Tenis acum, e grav sa nu actionezi, sa nu te implici in anumite lucruri, sa “stai in banca ta” .  Cred ca  nu exista expresie mai paguboasa decat “stai in banca ta”.

Paguboasa,   pentru ca “stand in banca ta” nu ti se poate intampla nimic bun . “Stai in banca ta”,  e expresia autoconservarii dusa la extrem, este  motto-ul sub care s-a derulat procesul de educare a  generatiei noastre.

Asa am fost crescuti, sa stam in banca noastra ca sa nu se intample ceva rau, sa nu facem vreo prostie. Si nu e nici bine nici rau, e un fel de caldut spre recisor, un fel de lalaiala , e cam ce vedem noi in jurul nostru in fiecare zi . Pe la servici, pe strada, peste tot.

Toata lumea e ok,  si de fapt e varza totul .  “Banca ta” e filozofia poporului nostru, e casa, masa, munca, femeia, cainele din curte sau din fata blocului. Banca  este sursa binelui si raului, e izvorul vietii.

Daca totul e ok, e pentru ca ai stat in banca ta .  Daca e ceva nasol, e pentru ca nu ai stat in banca . Nimic mai prost si mai dezolant. Iesi din banca ta si fa lucruri , mai bine, mai prost, dar fa-le .  Eu am iesit din banca si e bine. E nemaipomenit sa faci lucruri, sa vezi ca unele iti ies ok si sa mergi mai departe.

Va astept la tenis.

Citind blogul lui Mircea Scarlatescu am aflat ca se ocupa de organizarea  competitiei  Tenis 4.0,   “a patra editie a deja celebrului turneu de tenis al burtosilor dar pasionatilor de prin birourile bucurestene”  dupa cum spune chiar Mircea.

Motivele  organizatorului (sport, networking si distractie) m-au determinat sa ma inscriu rapid, dar am omis faptul ca nu prea am mare treaba cu tenisul de camp .

Asta e , mergem inainte !

Acum dupa cateva zile de cand am blog personal realizez ca e destul de greu sa fii blogger ! Nu e usor sa ai un blog si sa te ocupi de el . Imi inchipui ca cei care au unul bun sau de notorietate chiar au muncit ca sa-l aduca acolo si probabil ca muncesc mult pentru a se  pastra la cota respectiva. E treaba serioasa…