Prietenul cu cea mai spectaculoasa evolutie catre propriul vis – Alex Huditan. Martie 2017

Alex Huditan

sursa poza – Facebook Huditan

In toamna lui 2009 am inceput sa organizez “Monday’s Business and Life Talks”. In fiecare luni la ora 19:00 ma intalneam cu un grup de maxim 15 oameni si discutam pe diverse teme de business si viata. Asa l-am cunoscut pe Alex Huditan care venea frecvent la Monday’s impreuna cu prietena lui, Ioana. 

Dupa ceva vreme, in primavara lui 2011 eu am inceput sa ma implic foarte puternic in business-ul pe care il aveam si am lasat-o mai moale cu Monday’s. La inceput am organizat intalnirile mai rar, apoi deloc. Imediat m-a contactat Alex care m-a intrebat de ce nu mai fac Monday’s. I-am explicat cum sta treaba, ca nu mai am timp si focus, iar el m-a intrebat daca as fi de acord sa preia el Monday’s si sa il organizeze in continuare. 

Am zis ca da. Si asa i-am predat lui Alex Huditan site-ul, ceva proceduri, grupul de facebook si ce mai era. Alex era foarte pasionat sa socializeze si sa cunoasca oameni noi si cred ca asa a fost dintotdeauna. A inceput in scurt timp sa organizeze intalniri Monday’s cu invitati foarte faini si incepand cu acest moment am inceput sa ne imprietenim. 

El era corporatist, lucra la HP, castiga vreo 800 de euro pe luna, dar spunea ca jobul il plictiseste grozav. Mereu ma intreba cum e sa ai propriul business, cum poti sa faci un business si alte lucruri legate de antreprenoriat. Am inceput sa iesim din ce in ce mai des, sa povestim si am aflat ca visul lui Huditan era sa calatoreasca in jurul lumii. Studia oameni care deja faceau asta, cauta variante care sa-i permita sa faca asta, se gandea la sponsorizari, se gandea la business-uri, se gandea la imprumuturi, se gandea la orice si vorbea foarte mult despre asta. 

De la un moment incolo deja nici nu il mai luam in serios in sensul ca “- Da, da, stim – in jurul lumii. Succes, vezi din aia 800 pe luna, poate strangi 25 de ani si dupa aia pleci daca te mai tin salele si prostata”

Alex Hud

Alex in schimb, nu avea nici o treaba – e o tinea pe-a lui – jurul lumii. Oricum, de fiecare data cand ne vedeam radeam intr-una, faceam tot felul de glume si bineinteles discutam putin si despre “jurul lumii”. In vara lui 2012 am fost in Grecia, in concediu.

 

A fost foarte tare, cred ca nu a existat concediu in care sa rad mai mult. Tin minte ca pe drum pana in Grecia (am mers cu masina) dar si acolo, Alex imi punea tot felul de intrebari despre business. Pe vremea aia eu aveam vreo 15-20 de angajati iar el lucra la HP cu un salariu de care nu era multumit. Era din ce in ce mai interesat sa faca un business, ceva care sa-i permita sa castige mult si sa calatoreasca. 

In 2013 Huditan a innebunit – a facut un credit de 10.000 euro si a doua zi dupa ce i-au intrat banii de la banca si-a dat demisia. Mi-a spus: 

– Am facut creditul asta ca sa am si eu niste banuti de inceput o afacere si sa stau linistit. O sa platesc rata la banca din ei si incep sa studiez si sa caut idei de business. Nu mai rezist angajat, nu mai pot.”

– Esti nebun, i-am zis. Cumetre, nu se face asa. Cum sa faci credit si sa platesti rata din el pana gasesti tu idei de business? Si mai e o treaba – una e ideea, alta e implementarea. N-ai pic de experienta de business, eu zic ca te indrepti spre zidul de beton cu 200km/h

Eu deja eram pregatit sa-l vad pe Huditan cum epuizeaza banii si apoi incepe sa isi caute job disperat cu un credit in carca si cu domnii de la banca care-i bat in usa: “- Raataaa”

Insa Huditan a simtit altceva sau poate a avut noroc. Aproape un an, Alex a incercat tot felul de idei de business dar a renuntat rapid la ele. A trecut prin ceva momente grele, de lupta interioara, de cautare personala. 

In prima parte a lui 2014, credinta si cautarile lui Huditan sau poate norocul (cu toate ca eu nu prea cred in noroc) l-au dus catre un business foarte interesant. A aflat ca Amazon.com iti permite sa vinzi produse pe site. Pe www.amazon.com. I s-a parut ceva fabulos:

– Eu, un baiat din Romania, sa pot sa vand produse online pe Amzon.com? Adica sa am acces la cel mai mare site de comert online si implicit la cea mai mare si bogata piata din lume, America? Eu, cu un laptop dintr-un apartament din Vitan sa vand chestii la americani?! WTF. 

A inceput sa studieze business-ul si da, se putea. A gasit un curs, a invatat baza, a gasit un furnizor de produse in China, si-a creat un brand de produse fizice, si-a vandut masina ca sa aiba bani de primul stoc, si-a facut cont pe Amazon si asa produsele cu brandul lui au ajuns de la fabricantul din China la depozitul Amazon, de unde Amazon-ul se ocupa de toata logistica si livrare. Toate acestea fiind coordonate de Alex de pe laptopul lui. Nebunie. 

La inceput nu am realizat ce face el. Am zis “- Da, cine stie, o combinatie de-a lu’ Huditan”. Pana cand l-am vazut ca pleaca din tara si am inceput sa observ pe facebook poze cu el de prin Brazilia, SUA, Tailanda, Malaezia, America Latina. Am zis: “- Da, cine stie, poate ca ii merg ceva mai bine combinatiile”

Hud 1

sursa poza – Facebook Huditan

Hud 2

sursa poza – Facebook Huditan

Anul trecut in vara a venit in tara si apoi am mers din nou in Grecia in aceeasi perioada. Am stat pe la terase si mi-a povestit ca lucreaza cateva ore pe zi in timp de calatoreste si vinde de zeci de mii pe luna, iar din vanzarile alea castiga de vreo 5 ori mai mult decat castigam eu personal atunci cand aveam 25 de angajati. 

Dar tot nu am priceput 100%. Nu am inteles pe bune cat de real, solid, la vedere si sustenabil este business-ul pe care il face. Anul trecut castigam niste mii bune de euro din Business Coaching. Lucram si cu companii si nu era in mintea mea loc pentru un astfel de business. Eu eram – tot cu munca, tot cu munca… Huditan sa fie sanatos cu Amazonul lui.

Hud 9

sursa poza – Facebook Huditan

La inceputul lui Martie 2016 insa, ma vad la un suc cu un amic de douazeci si ceva de ani. Cu cateva ore inainte de intalnirea asta avusesem programata o intalnire de coaching cu o clienta care nu aparuse si nici nu ma anuntate inainte sau dupa. Eram suparat. Ii zic:

– Frate, m-am saturat. Tot incerc eu sa salvez lumea si sa-i fac pe toti bine cu forta, uite ce mi s-a intamplat…Si incep sa-i povestesc cat de nesimtita e doamna de nu a venit si nu a anuntat. Iar el imi zice:

-Stiu cum e, la fel si eu ma confrunt, ca tot cu oameni lucrez, dar na eu mai am si business-ul asta la care lucrez si am inceput sa castig bine.

– Ce business ai? 

– Pai ce face Hudi, asta cu Amazonu’, ca mi-a aratat si mie si de cand am aflat n-am dormit 3 nopti si m-am apucat imediat de treaba ca e supertare.

– Pai si ce faci tu, cat vinzi, cati bani faci, cand ai inceput?

– Pai am inceput de vreo 7 luni si acum castig vreo 4000 dolari pe luna dar a mers si mai bine. Acuma nu-i sezon pentru produsul meu. Si scoate telefonul, il deschide si imi arata pe aplicatie vanzarile din ultimele 7 luni – peste 150.000 dolari. 

Mi-a aratat pe telefon aplicatia de Business de la Amazon – un chart de genul asta, numai ca asta e de la business-ul lui Huditan: 

Vanzari-1-mai

Am ramas masca (ca sa nu zic prost). Tipul asta are douazeci si ceva de ani, e la primul lui business, a inceput acum 7 luni si castiga 4000 dolari pe luna. Adica cat castiga un manager de top, de 45 de ani, dupa 25 de ani de cariera si tot parul cazut din cap (sa nu mai zic de ficat). Sau cat castigam eu cand lucram business coaching cu companii de dimineata pana seara. Apoi am aflat si de alti romani care fac asta cu succes.  

– Deci e ceva ce merge, am zis, nu e vorba ca a avut Huditan noroc. E o treaba sustenabila si serioasa. 

Mi s-au derulat in minte toate discutiile cu Alex Huditan si am pus cap la cap o gramada de elemente. Mi-au trebuit 2 ani ca sa pricep ce face Alex – vinde pe cea mai mare piata din lume. Nu face mlm, pyramidal shit sau alte rahaturi. Vinde ceva online, dar pe Amazon.com nu pe plm.ro.

I-am scris lui Alex pe facebook, care-mi spune “- Buna dimineata”. Era prin Bali. Vorbesc cu el, imi mai explica cateva lucruri si imi zice:

Huditan Bali

sursa poza – Facebook Huditan

 -In perioada urmatoare o sa stau in Bali pentru ca aici e liniste, ma simt bine si lucrez la un curs. Vreau sa ajut 100 de romani sa faca ce fac eu.

Ma gandesc ca Huditan a innebuni din nou. Asta nu prea se zice in  gura mare, ma gandesc, ca daca intra o gramada de oameni fac concurenta si poate o sa fac si eu treaba asta si nu mai e loc. Imi zice ca asta e gandire limitata, ca daca ajuti si dai inapoi cu siguranta vine catre tine si mai mult. Ii zic ca asta stiu si eu in teorie, dar aici e vorba de comert si de concurenta. Imi mai spune ca piata e atat de mare incat pot intra mii de romani pe zeci de mii de produse diferite si tot e loc. Piata e uriasa si tot creste. Imi spune ca, totusi, piata e mai concurentiala decat atunci cand a intrat el, acum doi ani, dar tot e loc si se poate. Iar el vrea sa ajute 100 de romani sa faca asta:

 In luna mai 2016 a dat drumul la un curs si in august s-a incheiat

Am stat ceva vreme sa procesez ce mi-a spus si are sens ce spune, nu-i nebun. De ce sa nu vanda romanii chestii faine la  americani? De ce sa nu prospere mai multi romani? De ce sa nu aduca bani in tara?

Am studiat putin treaba asta si nu este o chestie simpla de facut, sunt multe detalii si chichite pe care trebuie sa le stii ca sa ai succes un business-ul asta. In esenta este un Business in toata regula ca oricare Business, deci nu e vreo gluma pe care o poate face oricine intr-o dupa-amiaza. E pentru cei care au chef de antreprenoriat. 

Acum Alex Huditan face acum inscrieri pentru un nou curs pe 4 module si care dureaza 4 luni. Cursul incepe pe 5 Martie si e conceput din zeci de video-uri, webinarii cu Alex si cu alti prieteni de-ai lui care vand cu succes pe Amazon. 

Cred in ce face Alex, am mai multi prieteni, antreprenori, care fac (si) acest business cu succes si cu venituri extraordinar de bune (unii castiga sute de mii pe an profitul lor, nu cifra de afaceri). In plus Alex mi-a deschis ochii cu privire la “- Da inapoi, lasa gandirea limitata, resursele sunt fara sfarsit” intr-un moment cand aveam cea mai mare nevoie sa inteleg asta.

Cursul de 4 luni costa 1500 $ (dolari). Dar voi puteti beneficiati de 300$ reducere daca va inscrieti cu codul AEXGAVRIU pe WWW.AMAZONIENII.RO. Mai sunt cateva zile in care te poti inscrie. In plus, daca te inscrii cu un prieten, beneficiati de inca 200$ reducere de fiecare. Deci in loc de 1500 dolari, cine se inscrie cu codul ALEXGAVRILIU impreuna cu un prieten plateste doar 1000$ pe un curs de 4 luni. Asta inseamna 3936 lei pentru 4 luni – asta inseamna sub 1000 lei pe luna. Pentru valoarea pe care o primiti la cursul asta si potentialul business-ului, mi se pare un pret foarte bun.  Mai ales ca puteti primi factura si deconta aceasta suma. Aaa, daca platiti direct in PayPall, mai primiti 100$ reducere. 

Sa recapitulam. Cursul costa 1500$. Te inscrii cu codul ALEXGAVRILIU – platesti 1200$ (ai 300$ reducere). Te inscrii cu inca un prieten – platesti 1000$ (adica sub 40 mil lei vechi) – PENTRU 4 LUNI DE CURS. Prietenul tau la fel, tot 1000$. Daca faci plata direct in PayPall – mai ai o reducere de 100$ – deci platesti 900$. Si prietenul tau la fel.

Pe scurt, in acest curs inveti cum gasesti un produs, cum il optimizezi/personalizezi, cum iti creezi un brand, cum gasesti furnizori in China si cum il produci, cum il transporti in SUA si cum il vinzi cu profit pe Amazon.com, totul perfect legal, toate aceste lucruri din fata unui laptop. Pe lung – e mult de treaba si mult de invatat, dar foarte interesant, iar la finalul celor 4 luni poti avea un business perfect operational pe piata din SUA. 

Mai jos gasesti un interviu facut de mine cu Alex Huditan in luna Mai a acestui an inainte de primul curs. Si mai jos, gasesti un webinar gratuit facut de Alex si Claudiu (partenerul lui Alex in acest proiect). In acest webinar vezi pe larg ce inseamna acest business si iti poti da seama in detaliu daca treaba asta e sau nu este pentru tine, iar daca te inscrii o poti face in cunostinta de cauza.

Interviu Partea 1

Interviu Partea 2

WEBINAR – CE ESTE SI CUM SE POATE FACE ACEST BUSINESS (2h)

Te poti inscrie aici – www.amazonienii.ro

Daca vrei, te rog sa ma ajuti cu un share la acest articol. Si daca vrei sa ma ajuti, nu da share din buton sau de pe profilul meu de facebook – ia te rog linkul acestui articol si pune-l direct la tine pe facebook. Scrie ce simti la descriere sau pune o bucata de text din articol. Multumesc 

button-vezi-detalii

La ce ne uitam, aia vedem

 

Floare

 

La ce ne uitam – aia vedem. Nu poti sa te uiti la noroi si sa vezi o floare. Nu poti sa te uiti la o floare si sa vezi noroi.

Cat despre flori si noroaie ambele exista pe lume. In plus, de multe ori din noroi pot rasari flori.

Iar despre directia in care ne uitam – zic ca e bine sa ne uitam peste tot. Si la flori si la noroaie. Florile sa le mirosim, iar restul sa ocolim.

Toleranța – mare virtute, mare blestem

Treierat

 

Toleranța poate fi o virtute. Dar și un blestem, dacă este prost înțeleasă. Și de multe ori este foarte prost înțeleasă. Este foarte prost înțeleasă de către falșii înțelepți cu precădere. Care cred că este ceva înălțător să accepți orice și pe oricine, pe motivul că suntem cu toții bucăți din Univers și fărâme de Dumnezeu. 

Adevărul la nivel absolut ăsta este – suntem cu toții suflete nemuritoare. Însă la nivelul acestei lumi, aici pe Pământ, ne-am întrupat în niște forme – oameni – ființe pământene, care, pentru a supraviețui au nevoie să mănânce. Și să bea. Și să facă sex pentru a perpetua specia sau pentru plăcere, și să fie educați, și să aibă joburi pentru a-și aduce contribuția în societate, și multe, multe alte nevoi mai mici sau mai mari.

Și dacă mai demult era de ajuns sa tragi o bâtă între coarne unei vaci ca să ai ce manca, acum lucrurile au evoluat puțin mai mult. Avem de a face cu sisteme complexe, sociale și economice, care ne permit să trăim mai bine. 

Uneori mă gândesc că s-ar putea să o ducem mai bine decat Ștefan cel Mare. Sau mai bine decât mulți alți regi și împărați. Nu cred că Ștefan cel Mare servea pomelo și banane când dorea și din câte știu nu beneficia de apă calda, electricitate, divertisment, transport și alte lucruri pe care acum le accesează orice om de rând.

Ei bine, ca aceste standarde să fie menținute, ba chiar să evolueze, este nevoie de contribuția noastra a oamenilor. Adică, cu alte cuvinte este necesar să ne facem treaba cum trebuie pentru ca lucrurile să meargă bine. Dacă suntem prea toleranți cu noi înșine și cu cei din jurul nostru, lucrurile vor merge prost. 

Există acum un curent de proastă întelegere a Spiritualității. Am văzut oameni care sub expresia “suntem copiii Universului” își permit să fie leneși, să nu se țină de cuvânt, să gasească mereu scuze și să facă apel la toleranță și umanitate pentru a-și scuza incompetența. Dacă sunt “ființe de lumină” au impresia că cineva trebuie să le înghită rahaturile, să le facă treaba și să le înțeleagă în permanență rezultatele și competențele slabe sau foarte slabe.

Nimic mai eronat, mai fals și mai prost înțeles. 

Citesc autori de spiritualitate și îmi însușesc de ceva vreme învățături ale unor mari Maeștri ai lumii. Ce au în comun cele mai Iluminate persoane de pe pământ este tocmai disciplina, determinarea și lipsa toleranței pentru acele lucruri care i-ar fi putut îndepărta de la misiunea lor. 

Gandhi a dat dovada de o lipsă totală de toleranță față de Imperiul Britanic. Cei mai mari conducători si manageri ai lumii, acei oameni care și-au adus contribuția și au creat schimbări, revoluții, și noi începuturi ce au adus bunăstare generațiilor ce le-au urmat, au fost printre cei mai puțin toleranți oameni. Și cu ei înșiși și cu cei din jurul lor, și cu cei pe care i-au condus.

Cele mai calitative produse și cele mai bune servicii sunt concepute și ne sunt livrate de oameni cu toleranță foarte mică față de încălcarea regulilor de calitate. 

Toleranța deci, atât de mult invocată și cautată nu face deloc casă bună cu performanța, cu profesionalismul, cu bogăția și cu satisfacția. Oamenii de succes sunt mai puțin toleranți decât crede foarte multă lume.

Din experința personală vă mărturisesc că în calitate de manager și proprietar al mai multor business-uri, de fiecare dată când am fost tolerant mai mult decât necesar, toate părțile implicate au avut de pierdut. 

Angajatul a avut de pierdut, pentru că nu l-am ajutat să învețe mare lucru. Deoarece l-am înțeles. Și i-am acceptat greșelile, neprofesionalismul și astfel și-a perpetuat obiceiuri proaste. Clientul a pierdut, pentru că a primit un serviciu sau un produs mai slab din partea companiei mele. Eu, în calitate de manager am pierdut pentru că m-am trezit în jurul meu cu oameni slabi. Firma a pierdut clienți și bani și s-a ales cu angajați de mâna a șaptea. 

Când nu am fost tolerant cu oamenii, credeti-mă lucrurile s-au întâmplat exact pe dos față de paragraful de mai sus și absolut toată lumea a avut de câștigat.

Și totuși unele persoane se consideră ființe speciale și invocă toleranță și înțelegere față de treaba de slabă calitate pe care o fac, față de incompetența lor și față de incapacitatea de a livra ce au promis. Dar dimineața se trezesc târziu la o temperatura de 20 de grade, chiar daca e iarnă, merg în baie și fac un duș cald, ies în oraș și iau metroul în timp ce mănâncă o plăcintă de brănză dulce. Nu înțelegem multi dintre noi că pentru a avea căldură în casă și pentru a face un duș fierbinte, sunt niște oameni undeva care stau noaptea treji pentru a băga carbuni pe foc sau pentru a verifica și regla instalațiile. Profesioniști care livrează la secundă. Te-ai gândit vreodată la asta ?

Ca să ții în mână și să muști dintr-o banală placintă cu brănză, avem oare idee cați oameni și-au facut treaba bine și responsabil? Pai cineva a crescut vaci, le-a muls, laptele a fost luat de către alte persoane care l-au transformat în brânză. Brânza a fost cărată și transportată de alte persoane. Apoi avem faina pentru care niște oameni au plantat grău, l-au irigat, ierbicidat și l-au treierat. L-au transportat și l-au măcinat transformându-l în făina. 

Stafidele din placintă provin din struguri, care provin din vii. Iar acele vii au fost plantate, săpate, stropite, culese, apoi strugurii transportați, uscați depozitati. 

Apoi toate aceste ingrediente au fost puse la un loc de un brutar care s-a trezit la 4 dimineața să facă plăcinta. Și nu uita de vânzatoarea care s-a trezit și ea la 5 ca să deschidă plăcintăria ca noi să ne putem bucura de o plăcintă de 3 lei. Deci nu prea e totul la liber aici pe Pământ. Celor care nu înțeleg ce spun, le recomand să meargă și să încerce să trăiască vreo săptamână undeva pe câmp. Sunt curios daca putem primi tofu și năut sau lapte cu cereale direct din Univers. 

Sunt sigur că la un nivel mai profund suntem una cu Tot ce Există, că facem parte din Univers și suntem fărâme din Dumnezeu, dar acestea nu sunt motive să nu ne facem treaba cum trebuie, să nu ne ținem promisiunile, să nu dăm ce putem mai bun din noi aici pe Pământ, să nu ajungem la timp și să cădem într-o toleranță bolnăvicioasă de tipul – Merge și așa. 

Dacă încă mai sunt persoane care nu pricep ce am scris eu aici, îi sfătuiesc saă meargă la un spital de urgențe, să se așeze pe o băncuță și să privească. Vor vedea atunci cât de important este timpul aici pe Pămînt și cât de important este să-ți faci bine treaba ca om, ca profesionist. 

Spor!

7 cărți

Carti

 

Aseară am început și azi pană în prânz am terminat a șaptea carte pe anul asta. Cred ca am înnebunit. Nu mi s-a mai întâmplat niciodată în viața mea să citesc cu o asemenea foame.

Nu mi s-a întamplat niciodată sâ cumpar carți seara și până a doua zi la prânz să le dau gata.

Nu mi-am propus să fac asta, n-am trecut pe vreo lista să mănânc cărtile în 2014, n-am nici un targhet, pur și simplu se întâmplă.

De la ce o fi oare ? Chiar sunt curioos.

Era fain să mă apuce o nebunie de asta când eram prin liceu sau chiar gimnaziu. Să fiu și eu mândria clasei. Să se mândrească și mama cu mine cat de bun și de cititor și de silitor sunt. Pe atunci abia am citit Amintiri din copilarie și Neamul Șoimăreștilor. Cu mare greu ! 

Dar după cum se pare – niciodată nu e prea târziu. Orice e posibil.

Nu conteaza cine raspunde corect, conteaza cine are dreptate.

Cravata

– Realitatea este ceea ce majoritatea considera ca trebuie sa fie. Nu neaparat lucrul cel mai bun si nici macar cel mai logic, ci ceea ce s-a adaptata dorintei colective. Dumneata vezi ce port la gat ? 

– O cravata.

– Foarte bine. Raspunsul dumitale este raspunsul logic, coerent, al unei persoane absolut normale: o cravata! Un nebun ar spune ca port la gat o bucata de panza colorata, ridicola, inutila, legata in mod complicat, care stanjeneste miscarile capului si impune un efort mai mare pentru ca aerul sa poata patrunde in plamani. Daca n-as fi atent cand as sta langa un ventilator, as putea muri strangulat de bucata asta de panza. Daca m-ar intreba un nebun la ce serveste cravata, ar trebui sa-i raspund: la absolut nimic.

Nici macar ca ornament, pentru ca astazi ea a devenit simbolul sclaviei, al puterii, al rezervei distante. Unica utilitate a cravatei se vede cand ne intoarcem acasa si ne-o scoatem dandu-ne senzatia ca ne-am eliberat de ceva despre care nu stim ce este. Dar justifica senzatia de usurare existenta cravatei ? Nu.

Si totusi daca intreb un nebun si o persoana normala ce e asta, sanatos va fi considerat doar cel care raspunde: o cravata. Nu conteaza cine raspunde corect, conteaza cine are dreptate. 

 

Textul de mai sus este un fragment dintr-o carte.

Recomand

Lucruri bune

 

Am creat o noua categorie de articole aici pe blog si anume  – Recomand. Si am facut asta pentru ca intalnesc din ce in ce mai multi oameni faini, oameni pasionati care fac lucruri de care am beneficiat sau beneficiez si pe care le apreciez in mod deosebit.

Am facut asta deoarece vad ca Continue Reading →

Cea mai buna ciocolata pe care am mancat-o vreodata

Mille feuille cu fructe de padure

 

Cea mai buna ciocolata pe care am mancat-o de curand este delicioasa si – foarte important – sanatoasa. Este o ciocolata facuta din ingredinte Bio si in acelasi timp este o ciocolata Raw Vegan.  :)

Nu credeam ca un produs care nu este facut sau nu continte lapte-carne-branza-oua poate fi atat de bun. Ciocolata cu pricina am primit-o de la Andra Dudea si continea printre altele: unt de cacao, unt de cocos, faina de migdale, caju, bucati de migdale si altele – toate produse bio. 

Deci efectiv se topeste in gura si nu are nici o legatura cu ce gasim in comert, nici ca gust, nici ca puritate.

Pe langa ciocolata, Andra face o gramada de deserturi delicioase si sanatoase, face aperitive, supe si feluri principale, inghetata, ba chiar si torturi pentru care are o gramada de comenzi. Toate sunt raw-vegan si din ingrediente Bio. Pe siteul Andrei poti comanda preparate sanatoase sau poti gasi retetele pentru a ti le prepara singur. 

Mi se pare foarte inteligent sa mananci la ocazii un tort cu prietenii sau alte dulciuri si apoi sa te simti usor. Sa te bucuri de gust fara sa-ti distrugi organismul cu zeci de mii de kilocalorii si kilograme de zahar. 

Povestea Andrei este foarte interesanta si frumoasa deoarece s-a lasat inspirata de instinctele fiicei sale de cativa ani si ales un drum nou. A lasat in urma munca la birou, calificarea de inginer, stresul si nevrozele ca sa se dedice unei pasiuni. A urmat cursuri de nutritie, iar acum gateste la comanda si face livrari si in acelasi timp lucreaza intr-o bucatarie de restaurant. 

Un amanunt care mie mi se pare inedit si rar intalnit este ca Andra isi publica pe site si pe Facebook retetele personale. Mai intai de toate ofera, nu te conditioneaza sa cumperi neaparat.

Mi se pare geniala deschiderea ei prin faptul ca-si ofera retetele si de aceea cred ca va avea succes din ce in ce mai mare. Oamenii de succes isi prezinta intotdeauna secretele si metodele pentru evolueaza in permanenta si de aceea nu au teama ca vor fi copiati.

Poti citi povestea Andrei aiciPovestea Andrei  si poti vedea ce minunatii de mancaruri sanatoase  iti poti comanda cu un click aici – Meniu Amoraws.

O poti urmari si pe Facebook daca vrei sa-i incerci retetele  – https://www.facebook.com/amoraws

Nu trebuie sa fii neaparat vegetarian sau raw-vegan ca sa te bucuri din cand in cand  de o mancare sau de un desert sanatos si delicios, mai ales daca e facut cu pasiune si bucurie. 

Te invit sa vezi mai jos fotografii cu o parte din bunatatile Amoraws

 

 

Bomboane Cacao / Carob, Fructe uscate

Bomboane

Lasagna

Lasagna

Tort after eight cu mousse de lime si menta

Tort after eight cu mousse de lime si menta

1.Smoothie verde detoxifiant 2.Smoothie de goji 3.Hidromel

1.Smoothie verde detoxifiant 2.Smoothie de goji 3.Hidromel

Tort de portocale si goji

Tort de portocale si goji

Inghetata de tahini, ciocolata, lime-menta

Inghetata de tahini, ciocolata, lime-menta

Falafel cu hummus

Falafel cu hummus