La ce ne uitam, aia vedem

 

Floare

 

La ce ne uitam – aia vedem. Nu poti sa te uiti la noroi si sa vezi o floare. Nu poti sa te uiti la o floare si sa vezi noroi.

Cat despre flori si noroaie ambele exista pe lume. In plus, de multe ori din noroi pot rasari flori.

Iar despre directia in care ne uitam – zic ca e bine sa ne uitam peste tot. Si la flori si la noroaie. Florile sa le mirosim, iar restul sa ocolim.

Merita sa stai intr-un job care nu iti place?

Mult timp am facut pentru bani un business care nu mi-a placut. Credeam ca beneficiile materiale vor compensa frustarea de zi cu zi. Credeam ca un concediu fain sau anumite weekenduri libere imi pot suplini nefericirea de a face ceva ce nu mi se potriveste. Eu personal, m-am inselat. 

1. Ce se intampla atunci cand stai intr-un job care nu iti place?

2. Ce obtii atunci cand incerci sa compensezi cu beneficii materiale, faptul ca te afli intr-o afacere sau intr-un job nepotrivit?

3. De unde vine adevarata stare de bine?

Trei intrebari, ale caror raspunsuri le gasesti in clipul de mai jos:

Vreau să mă schimb, spuneți-mi ce să fac

 

O ordine impusa din afara

 

Omul care zice ” Vreau să mă schimb, spuneți-mi ce să fac” poate parea foarte cinstit și serios, dar nu este deloc astfel. El se află în căutarea unei autorități, în speranța că aceasta îi va pune ordine în viață. Însă este cu putință ca ordinea sa lăuntrică să fie instaurată de vreo autoritate?

O ordine impusă din afară provoacă aproape întotdeauna dezordine.

Toate aceste lucruri pot fi înțelese intelectual. Dar le-ați putea trăi cu adevărat, astfel încât mintea voastră să nu mai proiecteze vreo autoritate, autoritatea unei cărți, a unui învățător, a soției sau soțului, a unui parinte, sau a societății?

Întrucât am funcționat întotdeauna înlăuntrul unor formule, acestea au devenit idealul nostru și autoritatea noastră.” 

Începutul – Alex Gavriliu Videoblog

Primul pas este cel mai important. Pentru că ne așează pe un anumit drum. După primul pas urmează al doilea. Iar după al doilea pas, urmează al treilea…. și tot așa.

Fără primul pas, nici unul dintre pașii următori nu ar exista.

Pentru mine, primul pas înseamnă astăzi primul episod al videoblog-ului meu, pe care îl puteți viziona mai jos:

 

 

Cum se desfășoară un proces de coaching?

Coachingul te orienteaza catre prezent si viitor

 

1. Față de psihoterapie, care analizează probleme din trecut, COACHINGUL este orientat către prezent și viitor – către ce anume îți dorești, ce vrei să obții, cum vrei să fie viața ta. În fiecare ședință lucrezi pe unul sau mai multe obiective concrete – dorințe ale tale.

2. În timpul sesiunilor, dar și în timp ce lucrezi efectiv la dorințele/obiectivele tale, vor ieși la iveală anumite blocaje – care te-au împiedicat în trecut și te opresc și acum să obții ce vrei. Blocajele pot fi – obisnuințe, anumite credințe, o încredere scazută, frici, programari parentale, poate chiar traume și lista poate continua.

3. Pentru că te opresc din drumul pe care îl parcurgi alături de coach, blocajele devin ușor de identificat în proces. Dorești să mergi mai departe dar simți că nu înaintezi – ajutat de coach observi ce te ține în loc și găsești soluții să treci peste. Din nou și din nou până la destinație.

 

Ce este coachingul? 

Coachingul personal este un proces. Constă în mai multe sesiuni de dialog între coach și client. Sedintele dureaza 60 de minute. În aceste sesiuni, un coach bun te ajută să afli și să obții ce îți dorești, pe măsură ce înlături blocaje, rezolvi probleme și te redescoperi la un nivel mai profund.

 

Ce se întamplă concret în timpul sesiunilor de coaching (Business & Life Coaching)?

1. Îți așezi gândurile și te despovărezi. Pentru că ești ascultat deschis – fără judecăți, păreri sau indicații.

2. Obții claritate. Sunt atent la modul în care privești lucrurile și te ajut să vezi inadvertențe între ce îți dorești și ce se întâmplă în realitate. Te ajut să descoperi și anumite contradicții interne care îți generează stări de confuzie sau îngreunează luarea deciziilor.

3. Privești problema din unghiuri noi. Observ cum pui problema, îți pun întrebari și te ajut să descoperi noi perspective.

4. Devii mai CONȘTIENT. Cu fiecare ședință și cu fiecare problemă depășită – ajungi să te observi, să înțelegi modul în care funcționezi și să faci alegeri care ți se potrivesc.

5. Devii încrezător. Pentru că începi să te cunoști și să ai rezultate.

6. Inspirație. Pe masură ce te aliniezi cu valorile tale, te apropii de Sursa lucrurilor. Văd la oamenii cu care lucrez – momente extraordinare de inspirație. Uneori, pur și simplu le vin soluții de nicăieri.

7. Te descoperi pe tine și drumul tău unic. Nu există un standard absolut în care cineva trebuie să se încadreze. Te susțin prin întrebări și alte metode să descoperi ce funcționează pentru tine indiferent dacă lucrezi într-o companie, ești pe cont propriu sau îți cauți drumul.

8. Te observi din exterior. Un coach bun funcționează ca o oglindă. Te ajută să te observi obiectiv. 

Eu lucrez cu oameni

Piramida este importanta ca un tot

 

Cursuri de leadership, coaching pentru manageri, executive coaching, coaching pentru lideri, founder, owner, CEO, CEO, leadership, leadership, leadership, delegare.

Chestiile astea au inceput sa-mi zgaraie timpanele. 

Manager, CEO, Leader, Owner – sunt functii sau statuturi importante, cu rol decisiv in economia oricarei organizatii. Lucrez cu persoane in astfel de functii si observ direct influenta pe care o au in organizatiile lor. Insa nu reprezinta totul si nici sosul. Reprezinta doar varful unei piramide. 

Piramida este importanta ca un tot. Baza e la fel de importanta ca varful. Fara baza nu poate exista varf. 

Nimeni nu vorbeste despre angajati, despre oamenii care fac treaba, care duc greul. Angajatii nu au nevoie de coaching? Angajatii nu au nevoie de evolutie? Cui deleaga managementul daca angajatii nu sunt responsabili, autonomi si motivati? 

Lumea ma intreaba: cu cine faci coaching, cu manageri, nu? Cu lideri, nu? Cu CEO, nu? Cu antreprenori, nu? Cu companii, nu?

Nu, eu lucrez cu oameni. Eu fac coaching cu oameni. Cu OAMENI nu cu functii. Oamenii au nevoie de coaching, au nevoie sa se descopere, sa se inteleaga si sa faca treaba mai bine in functiile sau rolurile pe care le au. Fie ca sunt angajati sau actionari.

Iar aproape jumatate dintre clientii mei sunt angajati. Oameni care muncesc, care se zbat si gasesc solutii de multe ori peste atributiile lor. Lucrez cu ei si obtin rezultate – muncesc mai bine, se inteleg mai bine cu colegii si managementul, isi schimba modul in care lucreaza, astfel incat sa gaseasca satisfactie si sens in ce fac. 

Lucrez cu oameni!

 

PS: Unii cred ca atunci cand descoperi cine esti cu adevarat si iti cresti increderea in tine – te duci in birou la sef, il injuri de măsa, ii arunci demisia pe masa, iesi din birou in aplauzele colegilor, te duci acasa, iti pui niste oua fierte si sandvisuri in rucsac si pleci in jurul lumii. Astea sunt legende de on-line.

De fapt, atunci cand afli cine esti si ce vrei – lucrezi mai eficient, te intelegi si comunici mai bine cu colegii si cu managerii, iti transformi munca astfel incat sa gasesti satisfactie si sens in ea si obtii rezultate mai bune in tot ce faci. Este posibila si o schimbare de cariera daca realizezi ca valorile tale sunt incompatibile cu compania la care lucrezi. Este posibil poate, sa incepi ceva pe cont propriu, daca descoperi ca asta e drumul tau. 

In esenta, devii mai constient, obtii rezultate, te intelegi pe tine si pe ceilalti si te simti bine.

7 lucruri pe care le stiu despre motivatie si unde voi vorbi despre ele

 

Motivatia

 

1. Din experienta mea de business si coaching, am invatat ca nu poti motiva pe nimeni sa faca nimic.

2. Mai mult, aproape nimeni nu se poate motiva pe sine la comanda, exact atunci cand doreste – contrar parerilor multor speakeri, autori de carti, coachi sau psihologi.

3. Motivatia este de multe ori confundata cu disciplina si vointa, insa este forte diferita fata de acestea. Adevarata motivatie nu poate fi indusa, creata sau invatata – ci doar descoperita.

4. Motivatia este o energie vie ce se afla in oricare fiinta umana si care poate fi descoperita si folosita.

5. Atunci cand esti real motivat – lucrezi cu usurinta, intr-un ritm natural, nefortat, lucrurile iti ies bine si pe fundal simti ca totul este ok. 

6. Disciplina si vointa neinsotite de o motivatie reala – te storc de energie, ba chiar te pot demotiva.

7. Cartile de dezvoltare personala, speakerii motivationali sau filmuletele motivationale – nu te vor face o persoana mai motivata, cel putin nu pe termen lung. Daca ai incercat aceste metode, banuiesc ca stii deja ca functioneaza deloc sau prea putin.

 

Din experienta in lucrul cu oamenii, din descoperirile personale si mai ales din sesiunile individuale de coaching, am vazut de unde vine, cum se descopera si cum poate fi folosita adevarata motivatie.

Despre aceste descoperiri si despre cum poate fi gasita si folosita adevarata motivatie – am fost invitat sa vorbesc la Health and Fitness Tour Romania in data de 23 iunie, ora 19:00 – Hotel Cismigiu. 

Mai multe detalii despre participare – la adresa: office@entourage.com.ro

 

Alex Gavriliu Speaker Health and Fitness Tour Romania 633

 

Toleranța – mare virtute, mare blestem

Treierat

 

Toleranța poate fi o virtute. Dar și un blestem, dacă este prost înțeleasă. Și de multe ori este foarte prost înțeleasă. Este foarte prost înțeleasă de către falșii înțelepți cu precădere. Care cred că este ceva înălțător să accepți orice și pe oricine, pe motivul că suntem cu toții bucăți din Univers și fărâme de Dumnezeu. 

Adevărul la nivel absolut ăsta este – suntem cu toții suflete nemuritoare. Însă la nivelul acestei lumi, aici pe Pământ, ne-am întrupat în niște forme – oameni – ființe pământene, care, pentru a supraviețui au nevoie să mănânce. Și să bea. Și să facă sex pentru a perpetua specia sau pentru plăcere, și să fie educați, și să aibă joburi pentru a-și aduce contribuția în societate, și multe, multe alte nevoi mai mici sau mai mari.

Și dacă mai demult era de ajuns sa tragi o bâtă între coarne unei vaci ca să ai ce manca, acum lucrurile au evoluat puțin mai mult. Avem de a face cu sisteme complexe, sociale și economice, care ne permit să trăim mai bine. 

Uneori mă gândesc că s-ar putea să o ducem mai bine decat Ștefan cel Mare. Sau mai bine decât mulți alți regi și împărați. Nu cred că Ștefan cel Mare servea pomelo și banane când dorea și din câte știu nu beneficia de apă calda, electricitate, divertisment, transport și alte lucruri pe care acum le accesează orice om de rând.

Ei bine, ca aceste standarde să fie menținute, ba chiar să evolueze, este nevoie de contribuția noastra a oamenilor. Adică, cu alte cuvinte este necesar să ne facem treaba cum trebuie pentru ca lucrurile să meargă bine. Dacă suntem prea toleranți cu noi înșine și cu cei din jurul nostru, lucrurile vor merge prost. 

Există acum un curent de proastă întelegere a Spiritualității. Am văzut oameni care sub expresia “suntem copiii Universului” își permit să fie leneși, să nu se țină de cuvânt, să gasească mereu scuze și să facă apel la toleranță și umanitate pentru a-și scuza incompetența. Dacă sunt “ființe de lumină” au impresia că cineva trebuie să le înghită rahaturile, să le facă treaba și să le înțeleagă în permanență rezultatele și competențele slabe sau foarte slabe.

Nimic mai eronat, mai fals și mai prost înțeles. 

Citesc autori de spiritualitate și îmi însușesc de ceva vreme învățături ale unor mari Maeștri ai lumii. Ce au în comun cele mai Iluminate persoane de pe pământ este tocmai disciplina, determinarea și lipsa toleranței pentru acele lucruri care i-ar fi putut îndepărta de la misiunea lor. 

Gandhi a dat dovada de o lipsă totală de toleranță față de Imperiul Britanic. Cei mai mari conducători si manageri ai lumii, acei oameni care și-au adus contribuția și au creat schimbări, revoluții, și noi începuturi ce au adus bunăstare generațiilor ce le-au urmat, au fost printre cei mai puțin toleranți oameni. Și cu ei înșiși și cu cei din jurul lor, și cu cei pe care i-au condus.

Cele mai calitative produse și cele mai bune servicii sunt concepute și ne sunt livrate de oameni cu toleranță foarte mică față de încălcarea regulilor de calitate. 

Toleranța deci, atât de mult invocată și cautată nu face deloc casă bună cu performanța, cu profesionalismul, cu bogăția și cu satisfacția. Oamenii de succes sunt mai puțin toleranți decât crede foarte multă lume.

Din experința personală vă mărturisesc că în calitate de manager și proprietar al mai multor business-uri, de fiecare dată când am fost tolerant mai mult decât necesar, toate părțile implicate au avut de pierdut. 

Angajatul a avut de pierdut, pentru că nu l-am ajutat să învețe mare lucru. Deoarece l-am înțeles. Și i-am acceptat greșelile, neprofesionalismul și astfel și-a perpetuat obiceiuri proaste. Clientul a pierdut, pentru că a primit un serviciu sau un produs mai slab din partea companiei mele. Eu, în calitate de manager am pierdut pentru că m-am trezit în jurul meu cu oameni slabi. Firma a pierdut clienți și bani și s-a ales cu angajați de mâna a șaptea. 

Când nu am fost tolerant cu oamenii, credeti-mă lucrurile s-au întâmplat exact pe dos față de paragraful de mai sus și absolut toată lumea a avut de câștigat.

Și totuși unele persoane se consideră ființe speciale și invocă toleranță și înțelegere față de treaba de slabă calitate pe care o fac, față de incompetența lor și față de incapacitatea de a livra ce au promis. Dar dimineața se trezesc târziu la o temperatura de 20 de grade, chiar daca e iarnă, merg în baie și fac un duș cald, ies în oraș și iau metroul în timp ce mănâncă o plăcintă de brănză dulce. Nu înțelegem multi dintre noi că pentru a avea căldură în casă și pentru a face un duș fierbinte, sunt niște oameni undeva care stau noaptea treji pentru a băga carbuni pe foc sau pentru a verifica și regla instalațiile. Profesioniști care livrează la secundă. Te-ai gândit vreodată la asta ?

Ca să ții în mână și să muști dintr-o banală placintă cu brănză, avem oare idee cați oameni și-au facut treaba bine și responsabil? Pai cineva a crescut vaci, le-a muls, laptele a fost luat de către alte persoane care l-au transformat în brânză. Brânza a fost cărată și transportată de alte persoane. Apoi avem faina pentru care niște oameni au plantat grău, l-au irigat, ierbicidat și l-au treierat. L-au transportat și l-au măcinat transformându-l în făina. 

Stafidele din placintă provin din struguri, care provin din vii. Iar acele vii au fost plantate, săpate, stropite, culese, apoi strugurii transportați, uscați depozitati. 

Apoi toate aceste ingrediente au fost puse la un loc de un brutar care s-a trezit la 4 dimineața să facă plăcinta. Și nu uita de vânzatoarea care s-a trezit și ea la 5 ca să deschidă plăcintăria ca noi să ne putem bucura de o plăcintă de 3 lei. Deci nu prea e totul la liber aici pe Pământ. Celor care nu înțeleg ce spun, le recomand să meargă și să încerce să trăiască vreo săptamână undeva pe câmp. Sunt curios daca putem primi tofu și năut sau lapte cu cereale direct din Univers. 

Sunt sigur că la un nivel mai profund suntem una cu Tot ce Există, că facem parte din Univers și suntem fărâme din Dumnezeu, dar acestea nu sunt motive să nu ne facem treaba cum trebuie, să nu ne ținem promisiunile, să nu dăm ce putem mai bun din noi aici pe Pământ, să nu ajungem la timp și să cădem într-o toleranță bolnăvicioasă de tipul – Merge și așa. 

Dacă încă mai sunt persoane care nu pricep ce am scris eu aici, îi sfătuiesc saă meargă la un spital de urgențe, să se așeze pe o băncuță și să privească. Vor vedea atunci cât de important este timpul aici pe Pămînt și cât de important este să-ți faci bine treaba ca om, ca profesionist. 

Spor!