De ce este important sa te cunosti si sa te accepti asa cum esti

 

Eu am o relatie cu cine cred eu ca esti tu 

Eu am o relatie cu cine cred eu ca esti tu, iar tu ai o relatie cu cine crezi tu ca sunt eu. Eu nu am o relatie cu tine si tu nu ai o relatie cu mine asa cum suntem noi de fapt.

Atunci cand eu ma voi comporta cum sunt de fapt, tu vei fi dezamagita, iar atunci cand tu te vei comporta cum esti de fapt, eu sunt dezamagit. Si ne spunem unul altuia – “M-ai dezamagit. Am avut incredere in tine si acum ai distrus-o. Sau clasicul – Mi-ai inselat asteptarile.”

Atunci cand eu nu stiu bine cine sunt si nu ma accept – o sa te cred. Ma simt vinovat (pentru ca sunt asa cum sunt) si imi cer iertare. Ma simt prost pentru ca ti-am spulberat asteptarile (pentru ca sunt asa cum sunt si nu imaginea din mintea ta). Iti aduc un buchet mare de flori si iti spun – Te rog sa ma ierti, am gresit, nu stiu cum s-a intamplat ( sa fiu eu insumi). Imi pare rau (ca am fost autentic). Pe viitor nu se va intampla (sa traiesc asa cum sunt de fapt). O sa ma comport in asa fel incat tu sa fii fericita. (Voi incerca sa fiu imaginea din mintea ta).

Atunci cand tu nu  te intelegi pe tine, imi vei spune ca pur si simplu nu stii ce te-a apucat – si esti sincera pentru ca nu te cunosti si nu ai de unde sa stii. Cand iti voi reprosa ca m-ai dezamagit, ma vei crede si te vei simti prost. Imi vei promite ca vei fi altfel decat esti de fapt.

Si uite asa vom mai trai inca o bucata de vreme fericiti, lumea ne va invidia ca ne intelegem minunat si noi mereu ne facem mici atentii, pentru ca asa e frumos. Pana intr-o zi cand o sa ne apara bube in cap, depresii, boli mentale sau fizice iar presiunea de a fi altcineva ne va incovoia.

Atunci e posibil sa ne razvratim, sa simtim totusi ca ceva nu e in regula, dar cel mai probabil vom da vina unul pe altul – Din caza ta, din cauza ta, din cauza ta. E posibil sa ne despartim si sa ne simtim usurati – “Bine ca am scapat de acea persoana nociva care ma sufoca”.

Apoi fiecare dintre noi ne vom gasi pe altcineva – o imagine mentala mai buna – asa cum meritam. Persoana pe care o intalnesti tu, la fel a trecut prin experiente neplacute si acum e bucuroasa ca te-a intalnit – in mintea ei tu esti o imagine mult superioara.  Si reluam cel mai probabil acelasi ciclu.

Si dupa ani de relatii, dezamagiri si suferinta venim cu concluziile -“Barbatii sunt porci”. “Femeile sunt curve” “Am ghinion, mereu mi se intampla la fel in toate relatiile”. Sau – “Nu am intalnit persoana potrivita”

Daca ai un ochi antrenat poti observa aceste dinamici cel mai usor in relatiile de cuplu. Insa in orice context de viata si in orice relatie lucrurile stau cam la fel. De mici copii suntem antrenati sa fim alcineva decat in realitate, suntem invatati ca oamenii ne vor dezamagi, suntem pedepsiti si umiliti daca nu ne incadram in imaginea pe care altii o au despre noi.

Incepem cu imaginea parintilor. Suntem formati sa indeplinim asteptarile lor. Majoritatea nu au avut o relatie cu noi, ci cu cine credeau ei ca ar trebui noi sa fim – eminenti, buni sportivi, indemanatici, curajosi, olimpici, premianti, linistiti, tacuti, inalti, slabi, grasi, mai asa, mai altfel. Majoritatea parintilor fac orice sa-si “educe” odraslele conform asteptarilor lor si acorda prea putina atentie copilului asa cum este el de fapt.

Dupa parinti, urmeaza educatorii, invatatorii, profesorii, prietenii, managerii, iubitii, iubitele, societatea, companiile, biserica si altii. Toti ne conving cu orice pret sa indeplinim viziunea lor despre ce suntem si cum suntem.

Si uite asa traim cu totii, fara sa stim cine suntem, fara sa stim de ce suferim, fara sa stim de ce ieri ne iubeam si azi ne uram. Fara sa stim de ce oamenii “se schimba”, fara sa stim ce se intampla cu noi si de ce in mare parte simtim ca ceva nu este in regula? “De ce simt ca ceva nu e in regula cand totul e ok, cand am jobul pe care-l vreau, casa, masina, vacantele? Ce nu e in regula cu mine?

Traim exact cum scrie la revista Glossy, asa cum vedem la televizor, asa cum traieste toata lumea, ne imbracam frumos, facem ce ne-au spus parintii, respectam regulile de bun simt, ne incadram in norme, avem o cariera faina pe cont propriu sau la o companie mare – si totusi simtim de multe ori ca ceva nu este  in regula, ca uneori lipseste sensul si pe fundal mocneste un vid existential.

Totusi, nu e totul pierdut. Adevarata identitate inca traieste undeva in fiecare dintre noi, acoperita cu tot felul de lucruri si mult gunoi. E nevoie de rabdare, dorinta, curiozitate, curaj si uneori de ajutor. Sunt straturi, straturi de luat la dalta. Drumul catre tine poate fi lung si deloc usor. Dar e singurul drum bun. 

Te mai intrebi de ce este important sa te cunosti si sa te accepti asa cum esti cu adevarat? Reciteste articolul.

Atunci cand faci parte din filmul altcuiva – nu ai niciodata rolul principal

 

Filmul altcuiva

 

Foarte multe probleme si nemultumiri personale apar atunci cand “te afli in povestea altcuiva”. Acest lucru se intampla des si foarte multor oameni.

Uitam ce este important pentru noi, ne lasam atrasi in planurile altora si ne intrebam apoi unde  a disparut bucuria vietii. De fapt, facem parte din alta poveste decat a noastra. Ajungem sa facem parte din povestea societatii, companiei, managerului, sotiei/sotului, din povestea parintilor, familiei, partenerilor, clientilor, prietenilor, profesorilor sau a mentorilor.

Una din sursele nefericirii este sa-ti asumi responsabilitati, obligatii si obiective care nu sunt 100% ale tale si cu care nu mai rezonezi la un moment dat. O poti face din cauza presiunii sociale sau familiale, pentru bani, ca sa nu dezamagesti, ca sa demonstrezi ori din alte sute de motive – dar mai devreme sau mai tarziu aceste lucruri te vor incovoia.

Fenomenul este atat de des intalnit, incat am senzatia ca majoritatea joaca in filmul alcuiva si nu in filmul lor. De retinut este ca atunci cand joci in filmul altcuiva, nu ai niciodata rolul principal – esti un simplu figurant sau joci un rol secundar. Ce ai de facut este sa taci si sa-ti joci partea fara comentarii – asa cum a fost intelegerea. 

Te intrebi de ce esti nemotivat, unde vine frustrarea, nefericirea sau chiar depresia ? Verifica in povestea cui te afli si poate vei gasi raspunsul pe acolo. 

 

PS: Promisiunile pot fi revizuite, intelegerile pot fi renegociate, orice om are dreptul de a se razgandi si de a alege ce este bine pentru el in momentul prezent.

Daca faci ceva ce nu iti place – devii cineva care nu iti place

Frustrarea este prietena ta

 

Devii ceea ce faci! Asta se intampla de obicei, mai devreme sau mai tarziu. Ceea ce cred oamenii ca este doar un rol ce le asigura existenta – profesia lor – ajunge de cele mai multe ori sa-i inghita si sa-i transforme. Omul se transforma dupa chipul si asemanarea activitatii sale profesionale.

In viata, cea mai mare parte din timp il petreci in zona profesionala, iar acest lucru ajunge sa te impacteze cel mai mult. Este simplu de zis – fac jobul asta doar pentru bani, fac afacerea asta doar pentru a ma imbogati sau pentru a demonstra ceva. Insa atentie – cel mai mult timp il petrecem in zona profesionala – afacere, job, cariera. 

Timpul inseamna viata. Ceea ce faci e viata. Ceea ce faci tu e viata ta.

Faci ceva ce nu iti place, dezvolti un business de care te-ai saturat, te simti rau la job – si totusi ajungi la concluzia ca merita sa o faci pentru bani sau poate pentru ca oricum ai investit destul de mult in domeniul respectiv ? Poate ar fi bine sa te intrebi daca nu cumva te pacalesti singur.  

Viata ta ai pus-o in balanta? Acolo iti traiesti cea mai mare din viata, acolo investesti foarte multa energie, iar cu oamenii din zona profesionala ajungi sa stai mai mult decat cu familia si prietenii. Pana si felul in care arati, atitudinea, caracterul si obiceiurile tale se modeleaza dupa profesia ta – dupa ceea ce faci.

Te invit sa observi avocati, taximetristi, politisti, medici, artisti, profesori, gunoieri, prostituate, antrenori de fitness, programatori, scriitori sau persoane din alte industrii.  Vei vedea ca oamenii dintr-o anume breasla ajung sa semene intre ei – sa fie dominati de anumite particularitati specifice activitatii pe care o fac. 

Nu e nimic rau in asta daca iti doresti sa faci ceea ce faci, daca iti place si gasesti satisfactie in ceea ce faci. Cu cat faci mai mult din ce iti place cu adevarat – cu atat devii cineva care iti place cu adevarat. Rezultatele profesionale ajung sa fie atunci rezultatele tale personale. Pe masura ce cresti profesional – vei creste si personal – pentru ca iti place ce faci zi de zi. Si te placi pe tine pentru rezultatele si valoarea pe care o oferi.

Insa daca continui sa faci ceva ce nu iti place – ajungi cineva care nu iti place. Rezultatele profesionale nu le vei percepe ca fiind rezultate personale. Ci doar venituri care iti acopera nevoile. Iar pe masura ce cresti profesional facand ceva ce nu iti place – involuezi pe plan personal.  Pentru ca faci zi de zi ceva ce nu iubesti, iar asta te va umple de frustrare.

Nu te poti iubi si nu te poti aprecia facand asta. Intr-o astfel de situatie multi se resemneaza – adica nici macar frustrarea nu o mai simt dupa un anumit punct. De asemenea nu simt nici bucuria de a trai si nici satisfactii mari nu mai pot avea in viata. Sunt morti in interior de la varste ca 30, 40, 50 de ani sau poate chiar mai devreme. Morti vii. 

Frustrarea totusi este un semn foarte bun. Este un indicator perfect. Este o energie vie si e prietena ta, pentru ca iti tipa in ureche:

Nu e ok ce faci acum, poti mai mult, vrei mai mult, nu trai asa cand poti mai bine, ai viata in tine, ai talente pe care nu le folosesti, schimba ceva, cauta in continuare, mai incearca, poti, NU ASTA ESTE DRUMUL TAU! De aceea nu cred ca este bine sa inabusi ori sa-ti omori vocea frustrarii. Ci mai degraba sa o asculti. Si sa o urmezi.  

Pentru ca continuand sa faci ceva ce nu iti place – ajungi cineva care nu iti place. 

Simti bine

Daca simti ca nu vrei sa te dai dimineata jos din pat, daca simti ca nu iti place jobul (sau activitatea pe care o faci), daca simti ca ceva nu e in regula in cariera, relatia sau viata ta – de obicei ai dreptate – ceva nu e in regula.

Nu suntem tampiti, de obicei cand simtim ceva – asa e. Simtim bine. Chiar daca unii sau altii iti spun ca asa trebuie sa fie, lasa-i in pace, au si ei dreptatea lor.

Dreptatea ta insa, este ceea ce simti! 

Raspunsurile (solutiile) adevarate vin doar din interior

Nu mai tu iti poti afla drumul

 

Toata lumea stie ce e mai bine pentru tine, cum ar trebui sa faci si ce ar trebui sa faci, ce ai nevoie si ce nu ai nevoie, ce ar trebui sa-ti placa si ce sa nu-ti placa. Toti au retete si sfaturi, povesti de succes si moduri prin care ei sau altii au reusit. Te duci la traininguri si seminarii, citesti carti, te uiti la video-uri si toti domnii incearca sa-ti bage in cap ideile lor : Daca vrei sa reusesti fa asa, ca sa ai incredere in tine – fa asa, daca vrei sa fii bine – fa ca mine. Trezeste-te la 6 dimineata, mediteaza, munceste asa, drege asa, fa impresie buna, ia pauze, fa ca mine, fa ca x, fa ca y, fa ca z. 

Nimeni nu te intreaba: Omule, tu ce vrei? Pe tine ce te doare? Ce si cum iti doresti? Cum ti-ar placea sa arate viata ta? Ce iti place? 

Cartile, trainingurile, workshop-urile, povestile de succes – sunt concepute la modul general, pentru a impacta o audienta cat mai larga, respectiv pentru a genera profit. Nu sunt nici despre tine, nici despre particularitatile sau problemele tale. De obicei te pun intr-o situatie in care te simti inadecvat – ca sa fii ok trebuie sa faci ca mine, cum spun eu sau cum scrie la carte. 

Un workshop, training sau o carte de calitate te inspira sa te intorci catre tine si sa iti cauti propriul drum, asa cum esti tu in acest moment, cu bune – cu rele. Bineinteles ca este necesar sa te imbunatatesti si sa evoluezi permanent. Totusi, ideal ar fi sa te imbunatesti pe tine insuti si nu o versiune falsa – construita pe principiile si modelele altora.

Daca cartile pe care le citesti nu te inspira sa iti doresti sa fii tu insuti si sa-ti ridici stima de sine – iti recomand sa faci din ele o gramada mare, sa le dai foc si sa dansezi ca indienii in jurul focului. Asta te ajuta probabil mai mult sa ai succes decat continutul cartilor respective.

Majoritatea dezvoltatorilor personali nu realizeaza ca ideile, sfaturile si povestile lor au valoare doar pentru ei si atat. Sau poate realizeaza. Oamenii se incanta pentru ca toate aceste “invataturi”sunt (par) logice, rationale, functionabile si retete de succes valide. Ratiunea (eroarea) este intarita de – “uite, altii au reusit asa”. Spun eroarea pentru ca tu nu esti altii. Tu esti tu. Iar altii sunt altii.

Realitatea ne confirma bineinteles de fiecare data ca raspunsurile adevarate sunt doar cele din interior – ale tale 100%. Asta indiferent cat de logice, rationale, sau de bun simt par sfaturile, ideile sau modul de viata al altora.  

De bun simt, logic, rational – nu sunt sinonime pentru adevar. Adevarul poate fi numai al tau. Sa iti dezvolti business-ul, viata, cariera sau relatiile cu adevarat – o poti face doar in stilul tau. Drumul tau – doar tu il poti gasi. Toti “greii” oricarei industrii fie ca vorbim de business, arta, muzica, actorie, medicina, sau oricare alt domeniu – asa au reusit – au ales sa faca lucrurile in felul lor. Chiar daca au fost diferiti fata de normele acceptate.

Bineinteles ca este bine sa te inspiri, sa incerci anumite practici, sa citesti, sa combini metode, sa-ti cauti sau sa-ti crezi propriu stil de a face cariera, afaceri sau de a trai. Dar atat. Reteta pe de-a-ntregul, numai tu o poti descoperi. Drumul tau ti-l croiesti singur. Restul sunt povesti spuse de domni care au nevoie de banii tai.

 

*In acest articol fac referire la cartile, workshop-urile, trainingurile si programele de dezvoltate personala care promit retete sigure pentru succes si care prin continutul lor iti traseaza un parcurs definit – ce ar trebui sa faci. Nu ma refer la carti tehnice, carti/tratate /manuale de psihologie/coaching ori alte lucrari valoroase documentate stiintific si validate la scara larga.

Cel mai mare succes din lume

Richard Branson

 

Cel mai mare succes si lux posibil pe aceasta lume este sa iti permiti sa fii tu insuti. Sa fii asa cum esti, sa te manifesti asa cum esti. Sa faci lucrurile in felul si in stilul tau. 

A fi tu insuti nu inseamna sa fii needucat, neserios sau sa faci orice tampenie iti trece prin minte. 

Din punctul meu de vedere sa fii tu insuti inseamana sa ai curajul sa faci ce iti place in modul care iti place. Adica in felul si stilul tau. Si sa te deschizi si sa te arati lumii asa cum esti. Acest lucru iti aduce mare bucurie si impacare. Si aduce de la sine si relaxarea de a le permite celorlalti sa fie asa cum sunt ei. Le poti permite sa fie cum sunt ei cu adevarat si ii poti accepta din suflet, pentru ca stii. Stii cat de bine este sa sa fii tu insuti si nu ai cum sa le rapesti asta.

Spun ca este cel mai mare lux si maximul de succes – pentru ca daca obtii orice in lumea asta dar nu te simti liber si confortabil cu ceea ce esti si ce faci – totul e in zadar. In plus orice viata traita cu sens, orice descoperire de sine, orice succes adevarat sau calatorie spirituala nu isi poate avea radacina decat in propria ta persoana. Altfel cum ar putea fi? 

Stiu ca “a-ti permite sa fii tu insuti” este cea mai mare calitate pe care o poti manifesta pentru ca “a fi tu insuti” este nucleul oricarui succes notabil. Priviti in jur, cautati un om de succes, observati-l cu atentie – si veti vedea ca nu exista inca un om la fel. Tocmai unicitatea lui si acceptarea de sine (cu bune, cu rele) este elementul fara de care nu putea reusi. N-am vazut si nici n-am auzit de imitatii cu realizari notabile. Daca reusesti sa te veghezi in permanenta pentru a te pastra asa cum esti de fapt si ai si o directie clara – succesul e cel mai probabil asigurat.

Acestea sunt motivele pentru care am incredere totala in meseria mea. Coaching-ul este singura forma de “consiliere” care pleaca de la acceptarea omului asa cum este el, fara a judeca, fara a da sfaturi, fara a aprecia ce e bine si ce e rau. Autencitatea este calea.

Cum am scapat de nesiguranta si ganduri chinuitoare in procesul de creatie – Recomandarea unui creativ

claritate

 

“Intotdeauna am avut o relatie de iubire/ura cu procesul creativ. Imi placea de mic sa desenez, sa scriu, sa creez, dar in acelasi timp aveam parte si de momente dureroase. Ma intrebam mereu daca sunt suficient de bun si daca lucrarile mele merita aratate. Am vorbit cu mai multi colegi, am vazut problema si la ceilalti in timpul facultatii asa ca m-am resemnat cu ideea ca intotdeauna o sa fiu si nesigur pe ceea ce fac si pe cat sunt de bun de fapt, indiferent de cata experienta am in spate. Totusi cand aveam o zi sau o saptamana plina de munca, era ca si cum as trece prin rai si prin iad deodata. Ajungeam seara acasa extenuat, prajit, fara nici un chef.

L-am cunoscut pe Alex la un eveniment si am schimbat cateva vorbe. Mi-a spus ca se ocupa cu coachingul si mi-a povestit cum a reusit sa ii ajute pe altii cu problemele lor. L-am intrebat daca ma poate ajuta cu situatia mea si am stabilit o intalnire.

Intalnirile au fost revelatoare. Am mers din aproape in aproape si mi-am dat seama de faptul ca inca din copilarie incercam mereu sa fiu cel mai bun in ceea ce fac. Nu suportam ideea de deveni, de a creste. Vroiam sa fiu printre cei mai buni din prima si comparam fiecare lucrare pe care o realizam cu cele mai bune din domeniu din intreaga lume. E un standard pe care e imposibil sa il poti atinge de fiecare data. Mai mult decat atat, mi-am dat seama ca am obiceiul sa evaluez lucrurile mult prea devreme, sa trag concluzia ca nu ies cum trebuie si sa ma panichez.

Ghidat, am reusit sa duc lucrurile in concret si am gasit doua solutii practice. Prima a fost sa nu evaluez lucrurile decat atunci cand au ajuns in punctul in care pot fi evaluate, nu la primele schite. Practic am ales sa imi evaluez orice lucrare doar cand am ajuns cu ea la 50-60%. A doua solutie a fost sa imi fac o scala personala a valorii si sa evaluez creatiile raportat la nivelul meu actual si la contextul proiectului. Iar in timp sa devin mai bun si sa imi maresc asteptarile de la mine usor, usor. 

Pe moment m-am simtit bine dar eram foarte curios daca lucrurile vor ramane asa si atunci cand ma pun la masa de lucru. Si da! Ultima saptamana a fost cea mai buna saptamana din viata mea, am reusit sa fiu creativ si relaxat in acelasi timp. A fost o chestie incredibila, magica si nu as fi crezut niciodata ca e posibil sa fii relaxat si sa ai o siguranta in timpul procesului de creatie. Recomand coachingul si pe Alex Gavriliu”

Andrei G – Creativ, Artist

Atentie la problemele care se repeta

Cauza - Efect

 

Apare in viata unui om o anumita problema. Il deranjeaza si de aceea omul o rezolva. Apoi dupa un timp problema apare din nou. Si omul o rezolva din nou si mai determinat. Si spune – “De data asta o rezolv definitiv”

Dar dupa o vreme aceeasi problema reapare. Omul este exasperat. Devine si mai hotarat sau pur si simplu a obosit si se descurajeaza. In cazul in care o rezolva, omul poate avea surpriza ca problema reapare. Poate in acelasi context sau poate in contexte diferite. Poate reapare exact aceeasi problema sau poate o problema usor diferita dar cu aceeasi esenta.

Ti se pare cunoscut? Poti inlocui problema cu – provocare, situatie nefasta, intamplare nefericita. De ce este atat de comun un asfel de scenariu? Pentru ca de obicei ceea ce percepem ca fiind probleme sunt de fapt simptome – niste efecte ale unor cauze (probleme) mai profunde. 

Omul trateaza de fapt efectul de suprafata al unei probleme si de multe ori o face cu succes, dar cauza ramane acolo si simptomele vor reaparea.

Exemplu: Sunt foarte multi oameni care slabesc si se ingrasa din nou. Cred ca problema este greutatea in plus si incearca sa o rezolve. Poti scapa de kilograme printr-o dieta sa spunem. Dar de cele mai multe ori kilogramele in plus reapar. Odata cu ele apar si sentimente de vinovatie sau frustrare. Problema adevarata nu este reprezentata de kilogramele in plus. Kilogramele in plus sunt de obicei doar un simptom, un efect. Iar tratarea simptomelor nu rezolva nici o problema decat pe termen scurt.

Cauzele sunt multiple, iar in exemplul de fata cauza poate fi un stil de viata dezordonat, anumite afectiuni fizice, anumite tulburari psihosomatice sau pur si simplu anumite obisnuite. Omul nu e prost daca repeta o greseala de mai mult de 2 ori sau daca se confrunta cu aceeasi problema in repetate randuri. Omul nu e niciodata prost ci doar inconstient de anumite aspecte.

Cum poti lucra totusi asupra unei probleme in profunzime fara a fi pacalit de simptomele de suprafata?

In primul rand este necesar sa observi problemele care reapar sau greselile pe care le repeti. Aceastea sunt de fapt simptome care iti arata ca exista radacini mai adanci – exista o cauza asupra careia este necesar sa lucrezi si sa o rezolvi. Daca nu reusesti si acelasi tip de probleme reapar este intelept sa ceri ajutor. Personal, cele mai multe probleme din viata mea le-am depasit cu adevarat in urma sesiunilor de coaching sau psihoterapie combinate cu studiu si determinare.

Faptul ca intarzii mereu, faptul ca ai probleme cu banii, faptul ca anumite griji revin in mintea ta, faptul ca iei mereu in greutate dupa ce slabesti, faptul ca nu ai viata personala, faptul ca nu te poti opri din munca, faptul ca nu ai prieteni, faptul ca ajungi mereu intr-un job care nu iti place – toate acestea pot fi simptome sau efecte ale unor cauze/probleme mai adanci. Iar lista poate continua la nesfarsit.

Exista un principiu in coaching care spune ca o problema poate fi rezolvata cu adevarat doar la un nivel mai profund decat cel la care se manifesta.

Atentie la problemele care se repeta!

Succes!

La ce te poate ajuta coaching-ul

Coaching

 

Mai jos sunt enumerate aleatoriu 32 de situatii in care coachingul te poate ajuta concret. Lista poate parea generoasa la o prima lecturare dar va asigur ca prin coaching se pot rezolva mult mai multe probleme si atinge mult mai multe obiective decat cele enumerate mai jos.

Nici nu va inchipuiti cate se pot rezolva prin coaching, mai precis prin sesiuni individuale – unu la unu. In functie de complexitatea problemelor/obiectivelor si de determinarea persoanei – pot fi atinse rezultate remarcabile intr-un timp relativ scurt.

Coaching-ul pe care il practic urmareste rezolvarea problemelor clientului sau atingerea obiectivelor lui intr-un timp cat mai scurt.

Lista de mai jos este extrasa din oferta mea contractuala de coaching si am decis sa o public aici pentru ca sunt intrebat des la ce poate fi de folos coaching-ul.

Exemplele de mai jos sunt categorii de obiective. Obiectivele din sedințele de coaching se exprima de obicei concret:

 1. Să îți rezolvi problemele
 2. Să ajungi unde ești hotărât să ajungi 
 3. Să constientizezi mai multe lucruri care îți scăpau
 4. Să atingi un echilibru viață personală – carieră
 5. Să-ți clarifici dorințele și să le aduci în concret
 6. Să câștigi mai bine
 7. Să slăbești și să fii în formă fizică
 8. Să-ți stabilești primii pași către un scop
9.  Să muncești mai puțin și să obții rezultate mai bune
10. Să scapi de nefericire, de griji și de frică
11. Să solutionezi problemele din relația de cuplu
12. Să nu mai suferi din cauza unei relatii
13. Să vezi realitatea așa cum este
14. Să-ți privești problemele în față și să le rezolvi în loc să le lași să crească până te copleșesc.
15. Să-ți găsești și să practici hobby-uri/pasiuni
16. Să ai mai mult timp pentru pasiunile tale
17. Să îți descoperi vocația
18. Să îți construiești adevărata încredere în tine – care vine din practică și rezultate
19. Să depășești perioade de confuzie și blocaje.
20. Să ai mai puțină suferință și mai multă bucurie în tot ce faci
21. Să îți găsești un partener potrivit
22. Să îți dezvolți compania
23. Să evoluezi în carieră
24. Să ai o viață personală 
25. Să îți faci prieteni și o viață socială împlinită
26. Să depășești un obstacol care pare imposibil de trecut
27. Să ai relații autentice 
28. Să fii liniștit și să ai o viață împlinită
29. Să îți alegi o cariera potrivită
30. Să descoperi lucrurile care contează pentru tine
31. Să te dezvolți ca om
32. Să descoperi un scop spiritual al vieții

Fiecare client își stabilește propriile obiective, care pot fi din categorii diferite față de exemplele de mai sus.

Care este esenta unei vieti implinite si de ce majoritatea oamenilor o neaga si ocolesc?

Evolutie

 

Daca asculti povestile de viata ale unor oameni, indiferent daca sunt de succes sau niste invinsi vei afla ca vietile lor au fost pline de provocari, probleme, necazuri si bucurii. Nu cred ca exista om care sa traiasca o viata liniara, fara urcusuri si coborasuri, pierderi si castiguri, bucurii si drame.

Motivul (cauza) sunt provocarile, iar efectul a fost descris intotdeauna ca fiind unul singur – evolutia omului. Dezvoltare mentala, fizica si spirituala. Poti regasi aceasta axioma in cartile de psihologie, spiritualitate si coaching. Poti regasi acest adevar in teatru, filme, scenarii, istorii, povesti de fictiune si mai ales in cele inspirate dupa un caz real. Asa e. Si asta e.

Viata ne provoaca si ne va provoca mereu. Ba mai mult, cu cat evoluam si ne depasim pe noi insine, provocarile pe care le primim de la viata (sau de la Dumnezeu) vor fi chiar mai mari si mai complexe.

Am cateva intrebari:

Pentru ce majoritatea ne intoarcem cu spatele la viata? Din ce motive refuzam ceea ce este? Din ce motive nu invatam o data pentru totdeauna ca de fapt asta e drumul? Cum se intampla ca doar putin dintre oameni accepta viata asa cum e, se intorc cu fata spre problemele lor le rezolva si merg mai departe, pe cand ceilalti la arunca sub pres pana in ziua cand vor fi inghititi de ceea ce au ascuns?

De unde s-a tras concluzia ca viata fara provocari si probleme este o viata frumoasa, cand istoria de mii de ani a omenirii ne indica de fapt opusul? Care este motivul pentru care iluzia se perpetueaza?

Cele mai reusite cariere, cele mai frumoase destine, toti oamenii care au lasat mosteniri adevarate si care au schimbat ceva in lume, toate povestile de succes – au in spate provocari/probleme care au fost infruntate si in cele din urma depasite. Iar de cele mai multe ori – nu din prima incercare.

Si atunci de unde apare aceasta tendinta de ocolire, aceasta lipsa de infruntare a provocarilor si in final aceasta frica si fuga de viata?

Care sunt raspunsurile tale la aceste intrebari?

Sunt interesat de perspective si pareri noi, asa ca nu ezita sa-mi trimiti un email sau sa lasi un comentariu la acest articol daca simti ca ai o perspectiva a ta.