Pe lume sunt trei tipuri de oameni

 

genii

 

Pe lume exista trei tipuri de oameni (dintr-un anumit punct de vedere):

Tipul 1: Oamenii limpezi la cap care reusesc usor in viata.  Spun oarecum usor pentru ca ei muncesc la fel ca toti ceilalti ba chiar mai mult. Insa acesti oameni se nasc cu o claritate si o stabilitate mentala care ii ajuta sa isi traiasca menirea. Stiu ce vor. Isi descopera talentele de tineri, refuza sa faca compromisuri si merg direct catre sufletul lor. 

Au si ei piedici, muncesc mult, au urcusuri si coborasuri, dar cam stiu ce vor. De obicei au un parcurs direct – merg drept la tinta in viata. Exemple de astfel de oameni: Freddie Mercury, Richard Branson, Hagi, Nadia Comanici, Smiley, Marlon Brando, Gica Petrescu, Mihai Bendeac, Constantin Brancusi, Maria Tanase, Michael Jackson, Nelson Mandela, Printesa Diana, Toma Caragiu, Gandhi, Papa Benedict, Maica Tereza, Al Pacino, Picasso, etc. 

Am dat exemple de staruri, genii si vedete pentru ca ei sunt cunoscuti de toata lumea. Dar in aceasta categorie sunt si foarte multi oameni care nu sunt celebri – eu am cunoscut cativa astfel de oameni geniali: medici, muncitori, ingineri, cercetatori, bucatari, mame casnice, padurari, manageri, antreprenori, etc – oameni care isi gasesc calea usor, fac cu bucurie ceea ce fac si sunt impacati cu ei insisi.

 

Tipul 2: Oameni potential mare dar usor derutati. In aceasta categorie eu cred ca intra majoritatea oamenilor si aici ma regasesc si eu. In aceasta categorie sunt oameni buni cu talente si potential dar care (initial) nu prea stiu ce vor in viata sau nu au curajul sa-si asume, care nu prea stiu ce talente au si ce le place cu adevarat. Oameni care in mare parte orbecaie si incearca mult. Unoeri le iese, alteori nu prea.

Datorita unor experiente nefericite sau traume (constientizate sau nu) au repere vagi. In categoria asta vad oameni care au nevoie de antrenament mental. Sunt oameni care de obicei reusesc dupa mai multe cautari, dupa mai multe esecuri, dupa caderi, ridicari, caderi si iar ridicari. 

Astia suntem noi, majoritatea. Reusim mai repede cu putin ajutor din exterior – un coach, un mentor, un psiholog, niste carti citite. Eu inainte sa merg la psiholog, coach, sa incep sa ma caut (am inceput sa merg la coaching in 2007) eram praf si nu stiu, sincer, daca reuseam ceva (chiar si din putinele lucruri bune pe care le-am facut pana acum) toate acestea.

Da. Asta e categoria a doua si cea mai numeroasa – oameni cu potential foarte mare si carora le prinde foarte, foarte bine ceva ajutor din exterior. Oameni care au nevoie de antrenament mental. Uneori se mai poate si fara (in principiu) dar dureaza mai mult si poate fi mai dificil. 

 

Tipul 3: Oamenii rataciti care foarte putine sanse fara ajutor din exterior. Aici intra cei dependenti de droguri, alcoolici in faze avansate, oameni cu traume foarte puternice, boschetari ai strazii fara nici un reper, aurolaci, etc – acesti oameni au nevoie de ajutor consistent pentru a se ridica. Singuri, fara sustinere, sunt condamnati. Cumva ei cad in grija si responsabilitatea celorlalti. Nu au energie sa se recupereze de unii singuri. 

 

PS: De multe ori uit ca fac parte din categoria a doua si renunt sa mai merg la coaching (in calitate de client), refuz sa meditez, sa ma rog, sa am grija de mine, sa citesc, sa ma caut. Ma trezesc cu un ego pompat “- Dar ce domnule EU nu sunt in stare.., EU stiu, EU pot, EU fac, EU dreg, va zic EU, EU, EU, EU, EU”

Si asa orbecai, ma impiedic, uit de mine, cad si pierd mult timp pe care l-as fi putut economisi daca as fi fost mai egoless si as fi cerut ajutorul, as fi studiat, m-as fi rugat, as fi meditat – toate acestea pentru a-mi pastra mintea limpede.

Leave your comment