Viata asta, la capatul liniei nu poate fi decit in doi sau in mai multi membri ai familiei (copii, nepoti). – Interviu Cristina Bazavan

Cristina Bazavan

 

Cristina Bazavan este jurnalist, a creat blogul S!MPAwww.bazavan.ro – ca o oaza de liniste si frumos (cultural, pe cit posibil) si face cronica de cinema pentru Europa FM. A fost redactor sef al revistei Tabu, a facut parte din echipa care a creat brandul Europa FM si care a formatat si rebranduit Radio 21 la sfirsitul anilor ‘90 si a fost consultant pentru lansarea Radio Guerrilla. A prezentat primul sezon al emisiunii Ca-n filme (Digi 24 TV).

Speaker la conferinte nationale pe teme legate de media, industria online, femei. Mai multe despre Cristina gasiti cu un click aici.

Te invit mai jos sa citesti un interviu sincer, puternic si plin de intelepciune:

 

1. Ce înseamna pentru tine stare de bine?

Liniste, pe dinauntru si pe dinafara. Spun adeseori ca razboaiele cele mai mari sunt in mintea noastra nu in afara ei; cind facem pace cu noi, putem face pace si in jurul nostru – sau macar putem sa nu o stricam pe a altora.

 

2. Care a fost cea mai grea perioada din viata ta și cum ai reusit să treci peste ea?

O problema medicala care m-a indepartat pentru o vreme de la orice tinea de viata mea de pina atunci. A fost cea mai buna lectie despre cum sa inveti sa te poti lupta cu mintea si cu trupul tau ca sa-ti impingi ceea ce credeai ca sunt limitele rezistentei, ale durerii.

Dar si o frumoasa lectie despre umilinta, despre sa treci de la a avea totul la a nu mai avea (aparent) nimic. Sau nimic din ceea ce pina atunci mi se parea ca mi se cuvine.  Am trecut peste ea dorindu-mi cu fiecare celula a corpului si mintii mele sa o depasesc, muncind mult fizic si psihic pentru asta. Cum spune englezul, “still working” :)

 

3. Ce sfat poți da persoanelor care doresc sa-și schimbe viața în bine, sa se apuce de sport, să se lase de fumat, să slăbeasca etc, dar nu își găsesc puterea sa o facă și revin la vechile obiceiuri nesanatoase sau neproductive?

Invata sa iti asculti corpul, el iti spune ce are nevoie.

Daca oamenii nu fac asta inca, e pentru ca nu simt sa o faca. Inca. E pentru ca nu au inteles profund ce e bine pentru ei, iar intelegerea asta nu vine pentru ca ai citit ceva sau ti-a spus cineva ca ar fi bine pentru tine. Vine cind ai invatat sa-ti asculti corpul si mintea. Poate niciodata, nu e un examen obligatoriu de la scoala. Sau poate pentru unii schimbatul vietii “in bine” inseamna altceva, nu minte sanatoasa in corp sanatos.

 

4. Ce înseamnă stres pentru tine și cum reusesti să îl învingi?

Nu prea mai am motive sau momente de stres. Am doar momente aglomerate in program, in care am multe lucruri de facut, cind e nevoie de o disciplina si de o anume organizare ca sa le duc la bun sfirsit. Sunt foarte putine lucruri care ma enerveaza si ma pot scoate din starea mea – ele tin de lucrurile de baza la oameni: minciuna, caracterul deficitar etc – si le inlatur cum apar. Nu ma mai insotesc de nimic care mi-ar putea provoca stres. Pentru orice alta situatie care apare in viata se gasesc rezolvari cu rabdare si intelepciune.

 

5. Cum îți găsești echilibrul între viata profesională și cea personală ? Există practic o separare între aceste două planuri sau nu? De ce ?

Sunt separate pentru mine. In ciuda aparentelor (am o viata care pentru multi este spectaculoasa pentru ca intilnesc vedete, merg la evenimente cu staruri internationale sau locale, particip la conferinte, premiere de teatru/film etc), eu sunt un om retras. Dincolo de job (pentru ca toate cele enumerate mai sus sunt parte din job si cum unii merg la un birou intr-o companie, eu merg la un festival de film) nu mai sunt atit de volubila si de expansiva.

In viata personala – care e foarte bine definita prin expresia “viata privata” – sunt linistita, vorbesc putin si fac lucruri simple care descrise ar parea plictisitoare insa pentru mine, in contextul in care le traiesc, sunt minunatii. De exemplu, pentru vacante imi doresc locuri calme cu cit mai putini oameni, dar cu multe animale, sau locuri cu multe povesti (istorice sau nu) din care sa ma incarc.

Sunt foarte putini oamenii cu care lucrez si care sunt conectati si la viata mea personala sau cu care relationez la nivel personal. In ultimii (multi) ani, am adaugat in lumea mea “de acasa” doar 3 prieteni care au venit via job.

6. Îmi poți spune modul prin care te relaxezi atunci când te afli într-o perioada agitată?

Ma plimb prin parc. Mult. Daca plimbarea e spre dupa amiaza, cind parcurile sunt aglomerate, imi pun castile la urechi si ascult cintecele care-mi dau o stare de liniste, daca e la 9 dimineata – cum se intimpla adesea – nu mai am nevoie de casti, aud gindurile cum se linistesc si cum coboara ritmul interior dupa o ora de plimbare.

 

7. Care este părerea ta față de moarte și cum te raportezi la acest fenomen ?

M-am intilnit direct, frontal, cu ideea de moarte. Acum ceva ani mi s-a spus “intr-un an ai sa mori”. Eu insistasem cu multa forta si putere de convingere sa mi se spuna care-s pasii urmatori si medicul se conformase. Stiu ca am inspirat adinc si ca primul gind pe care l-am avut, si pe care l-am rostit cu cea mai clara si mai rece dintre vocile pe care mi l-am auzit vreodata, a fost “ok, si cum facem ca anul acesta sa fie frumos?!”.

Urmatorul gind a fost sa fac “curat” in viata mea ca sa fie suferinta mai usoara pentru ceilalti, daca e sa nu mai fiu. Astazi stiu ca asta e o prostie, pentru ca vor fi intotdeauna oameni care vor suferi daca pleci, oricare ar fi plecarea. Uneori vor suferi si se vor chinui mai mult decit tine, tocmai pentru ca te iubesc.

Nu stii cum te raportezi la moarte pina nu esti fata in fata cu ea. Nu stiu cum m-as raporta miine pentru ca miine o sa fiu diferita de cea care eram acum citiva ani. Ma preocupa mai mult prezentul si experienta pe care o am pe drum catre destinatia aceea, care s-ar putea sa nici nu fie finala. Stiu insa ca nu ma sperie, deloc. E parte din ceea ce suntem.

Cred insa ca ne consuma mai mult suferinta si moartea celor dragi noua si asta mi se pare frumos si altruist – pentru ca le dorim sa nu sufere. Ne sperie ceea ce nu tine de noi, mai ales cind repercursiunile sunt asupra celor pe care-i iubim si nu cind suferinta e in dreptul nostru. E frumos ca am ajuns la forma asta de, sa o numim, umanitate.

 

8. Care este scopul vieții tale și în ce împrejurari l-ai descoperit?

N-am mize mari, sper doar sa las o urma frumoasa.

Daca pot sa ajut oamenii din jur cu ceea ce am acumulat la nivelul experientei profesionale si intelectuale, o fac cu drag. In rest, traiesc linistit, in liniste.

 

 9. Cum ai grija de corpul tău? Ne poti da detalii despre cum cum te hrănesti, despre exercitiile fizice despre metodele prin care te pastrezi in formă și despre modul in care îți relaxezi și odihnesti trupul ?

Maninc putine dulciuri sau orice are zahar si consum foarte putina carne, nu pentru ca mi-a spus cineva ca nu e buna, ci pentru ca nu-i place corpului meu; nu ma simt bine cind maninc carne. Din cind in cind, mi se face pofta de carne si stiu ca organismul meu spune ca are nevoie de ceva ce-i aduce carnea. Maninc insa peste si orice tine de apa – alge, creveti, fructe de mare. Beau multa apa, am inlocuit cafeaua cu ceaiul.

Nu mai fac sport sustinut (doar exercitii minimale – mai mult abdomene – in fiecare dimineata), merg insa mult pe jos si, pentru ca sunt femeie, folosesc drept metoda de rasfat masajele, impachetarile cu alge si alte terapii spa. Si am o atentie speciala pentru hidratarea pielii: am baia plina de uleiuri, crème, scrub-uri si alte acareturi feminine. Imi place sa inlocui parfumul cu ulei de corp, e mai discret, e doar pentru cine ‘ajunge aproape’ si are o doza de erotism care implica tot corpul.

 

10. Ce rezonanță are pentru tine cuvantul Spiritualitate?

Il asociez cu LUMINA. Cu o forma de energie si o intelepciune care vine dintr-o voce interioara; amindoua lumineaza drumul pe care am de mers.

 

11. Intimitate, sex, amor, dragoste – o arie care intereseaza dar si sperie uneori pe multi oameni. Cat de important este pentru tine acest aspect si cum crezi ca ar trebui abordat, manifestat in general?

E una dintre formele prin care vorbesti cu cel/cea pe care-l(o) iubesti (sau nu… dar sa raminem la iubire :) ) intr-un context care implica placere imediata. E cu efect instant si asta e extrem atractiv si de tentant si poate da o oarecare dependenta de celalalt.

Dar pentru ca e o forma de comunicare –uneori mai sincera decit orice cuvint – e util sa fii atent la celalalt, sa-l asculti si sa te asculti, sa-l simti si sa te simti, sa fii preocupat de placerea si confortul celuilalt si sa ai libertatea sa experimentezi. E frumos sa poti sa comunici cu celalalt fara cuvinte. Imi place sa comunic cu celalalt fara cuvinte, sexual sau nu.

Sub influenta culturii pop (filme muzici carti) oamenii pun tot mai multa presiune pe ei insisi cind e vorba de relatii si de “performanta sexuala”, cred ca de aici vine “speriatul” de care vorbesti. Dar sintagma “performanta sexuala” are in conceptul ei, la capatul liniei, o evaluare care inseamna o validare. Si daca te sperie validarea respectiva inseamna ca ti-a fost activata o frica. Daca partenerul stie sa te incurajeze si nu mai simti nevoia acestei validari continue, e perfect. E valabil nu doar sexual, ci pentru intregul context al unei relatii.

Magia e cind se intimpla in dublu sens, adica validarea vine din partea ambilor parteneri, unul catre celalalt. Unul e sprijin si-i da aripi celuilalt, dar si viceversa. Si stiu ca exista magia asta pentru ca mi s-a intimplat. Si sper sa mi se mai intimple. :)

Daca nu se intimpla, desi stii ca tu ai fost acolo, onest(a), atent(a), daruind constant si strunindu-ti ego-ul, e usor sa-ti pui intrebarea “as vrea sa fiu alaturi de cineva care-mi activeaza fricile, in loc sa ma ajute sa le depasesc?!” Mai greu e sa gasesti forta sa actionezi dupa ce ti-ai raspuns. :)

 

12. Cat de importanti sunt banii in lumea in care traim? Care este atitudinea principala nelipsita pentru a avea succes financiar ? Imi poti explica de ce crezi asta ?

Pentru mine nu sunt atit de importanti. Nu am masina, stau cu chirie si, in general, nu ma intereseaza nicio forma de posesiune materiala. Spre incruntarea apropiatilor mei care cred ca ar trebui “sa prind radacini” sau macar sa plantez semintele ca sa apara cindva radacinile pentru ca trec anii si “e nevoie de o stabilitate”.

Dar sunt dintre oamenii care au, material, ceea ce-si doresc. Nu traiesc in lux, dar am confort si daca mi-as dori, as putea sa am si masina si casa intr-un timp mai mic decit pentru majoritatea.

Cred ca daca-ti faci treaba dand maximum din ce poti oferi in acel moment si incerci sa ajuti nu sa cistigi imediat, banii vin. Daca te preocupa mai intii banii si abia mai apoi ce ai tu de facut pentru ei, incepi sa pierzi.

 

13. Spune-mi primele 3 ingredinte pentru o viata bogata, linistita si implinita.

Iubire, putere de a darui, intelepciune. Mai adaug rabdare, smerenie si exercitiul continuu de a invata sa fii liber, sa faci fata libertatii.

Cind un om incepe/incearca sa fie liber – in sensul definitiei lui Noica “neatirnarea de oameni si lucruri” – i se activeaza spaime si nesigurante.

Incercati sa oferiti libertate iubitilor, iubitelor voastre; daca nu se sperie ca nu-i sunati sa-i verificati ( gelozia e o forma de confirmare a iubirii pentru foarte multi), daca nu intra in panica pentru ca nu depindeti de ei, si daca si reversul in dreptul vostru e valabil (nu va geloziti, va simtiti in siguranta in relatie cind celalalt nu depinde de voi) inseamna ca iubiti pentru cum ESTE celalalt, nu pentru ceea ce ofera (emotional sau material).

Cu genul asta de relatie-legatura-conexiune cred ca poti sa construiesti pe termen lung pentru o viata bogata, linistita si implinita.

Pentru ca viata asta, cum o descrii tu, la capatul liniei nu poate fi decit in doi – sau in mai multi membri ai familiei (copii, nepoti).

 

14. Imi poti spune regula pe care nu o incalci niciodata cand vine vorba de viata sanatoasa ?

Nu fumez, in rest incalc toate regulile, cu moderatie.

 

15. Fericirea este o stare pe care toata lumea o cauta. De ce crezi ca au nevoie oamenii ca sa fie fericiti?

Pentru mine fericirea e un parcurs, e drumul pe care-l facem catre o destinatie, e ceva fluid, curgind, nu o chestiune punctuala de care ne lovim din cind in cind.

E despre a darui (pentru ca daca dai, primesti inapoi si fericirea celuilalt care se amplifica in tine), e despre a iubi (fara sa te intereseze daca primesti inapoi in aceeasi clipa recompensa). E despre a-l ajuta pe celalalt sa aiba aripi ca sa zbori si tu cu el.

( Desigur nu vorbesc aici de fixatii patologice, de hartuiri si alte laturi extreme ale iubirilor in “sens unic”.)

Cred nu recunoastem fericirea decit in rare cazuri, desi ea e prezenta non stop.  

Ni s-a spus cum trebuie sa fim fericiti ( prin reviste, prin carti, prin filme) si incearcam sa ne incadram in tipar: sa fim fericiti asa cum am citit/vazut. De asta ratam de multe ori prezentul fericirii noastre, pentru ca nu e in tiparul pe care ni l-au desenat altii.

Fiecare dintre noi, chiar in clipa asta, avem motive de fericire; e doar o chestiune de cum reusim sa (ne) privim corect.

 

2

 

Interviu realizat de Alex Gavriliu