Principiu de viață. Fii om nu hienă!

hiena

 

Atunci când viața te pune față în față cu un om disperat, dispus să îți ofere multe pentru puțin – Nu-l arde! Nu încerca să obții maximul, nu stoarce tot ce poți ajutat de context. Fii om.

Atunci când la job ai un avantaj față de un coleg aflat într-un context delicat și poți profita călcând pe el – Nu o face. Fii om!

Atunci când în business sau în orice tip de colaborare te găsești în fața unui colaborator, partener, furnizor, aflat într-o situație nefavorabilă, prins la colț sau într-un context delicat – Nu-l arde. Nu încerca să obții maximul de la contextul/omul respectiv. Fii om.

Atunci când te afli față în față cu un om naiv, îndrăgostit sau slab de înger și vezi că ai putea obține beneficii doar datorită contextului în care se află – Nu profita. Fii om. 

Chiar dacă vezi că sunt multe hiene care procedează asa, tu nu o face. Ramăi tu. Uneori poate ai impresia că așa e lumea, plină de hiene, însă aici te înșeli. Mai sunt și lei, mai sunt și vulturi și mai sunt și oameni. Deci fii om!

 

Sunt 2 motive principale pentru care ar trebui să fii om și sa nu profiți la maxim de o persoana aflată într-un punct sensibil:

1. Universul are o regulă – Dacă arzi, mai devreme sau mai târziu vei fi ars la rândul tău! Ce dai – aia primești!

2. Dacă cel de pe urma caruia ai profitat este altcineva decat Isus Hristos (caz în care ar întoarce și obrazul celălalt), te va ține minte și îți va plăti polița. Pentru că oamenii urcă si coboară, își învață lecțiile și urcă din nou. Cineva aflat jos nu va ramâne jos pentru totdeauna. Majoritatea oamenilor se ridică.

Așa se întâmplă în viață. Dar dacă vrei neaparat să fentezi viața și legile ei – încearcă.

 

Principiul ăsta l-am avut mereu. Cred că m-am născut cu el. Niciodată nu am simțit nevoia să negociez la limită și cu atât mai mult să profit de cineva prins la colț. Dimpotrivă.

Am luat decizia să scriu articolul ăsta astăzi când am găsit într-o carte un fragment ce ilustrează acest aspect. Am fost încântat văzând că unul dintre autorii mei preferați crede ceea ce cred și eu. Mai jos, fragmentul:

 

“Ahab l-a chemat atunci pe fiul său:

-Du-te până în oraș și cumpără sare. Dar să plătești un preț corect pentru ea: nici prea scumpă, nici prea ieftină. Fiul lui rămase surprins.

– Înțeleg că nu trebuie să plătesc mai scump tată. Dar dacă mă pot tocmi nițel, de ce să nu economisesc ceva bani ? […]

– Cine vinde sarea sub preț face asta pentru că are nevoie disperată de bani. Cine profită de situația unuia ca el vădește dispreț pentru sudoarea și strădania unui om care a muncit ca să producă ceva.”

 

Leave your comment