Ghinionul, statul, cainii vagabonzi, gropile din asfalt ? Sau cine ?
Suntem cu totii interesati de visuri, dezvoltare, fericire si viata, planuri sau succes si fiecare avem propria perceptie asupra acestora. Credinta mea este ca orice e posibil, ca esti nascut liber, poti fi cine sau cum vrei in linii mari si ca poti trai exact asa cum vrei tu.
Da, asa este, insa pentru asta e nevoie si de putina implicare, e nevoie si de putin lucru facut bine, este vorba si despre implementare, dedicare, poate si ceva munca. Chiar si niste rabdare sau perseverenta ar fi buna.
Visele le uiti, sau mai poate ar fi interesant sa le vizualizezi in permanenta, sa le transformi in obiective concrete si faci pasii necesari atingerii lor.
Dezvoltarea si evolutia personala este un proces ce se realizeaza in timp, e un drum, e un mod de viata, e mai mult decat o participare la un workshop si cititul citatelor celebre. Astazi inregistrez si realizez schimbari care sunt efectul unor sedinte de coaching ce le-am avut acum cativa ani de zile. Totul ia timp.
Pentru a ajunge acolo unde doresti ai nevoie sa-ti asumi lucruri, sa renunti poate la unele, sa mergi mai departe si sa faci schimbari cand simti ca e cazul.
Dezvoltarea personala, succesul, sau performanta este oare despre un baiat care vine in fata ta, iti zambeste frumos, te intreaba zodia si apoi iti spune ce sa faci ca totul sa fie ok? Este despre biblioteci citite, dezbateri si discutii interminabile? Sau poate despre “oamenii destepti” de la televizor, ori despre conducatori mai buni ?
Intotdeauna este, despre TINE. Indiferent de situatia sau contextul in care te afli, este vorba despre tine. Este vorba despre ce vrei tu, despre ce e important pentru tine, despre ce vrei si mersul in directia pe care ti-ai ales-o . Nu ti-ai ales o directie si e dificil sa o faci ? Despre cine crezi ca e vorba ?
Poate ghinionul, statul, cainii vagabonzi, prietenii care te trag in jos, gropile din asfalt sau zapada si traficul infernal de afara ? Sau …
Da, vreau sa spun ca despre propria noastra persoana este vorba mereu, chiar si cand ne cade o caramida in cap. Cu putina atentie puteam evita.
Cred cu tarie ca daca pleci de la propria persoana si iti asumi cine esti, ce vrei si ce faci, vor aparea pe parcurs absolut toate raspunsurile, toate resursele si instrumentele ce se afla la o lungime de brat de noi in fiecare moment.
Spor la treaba !
Thursday, 21 January 2010 | Categoria: Viata
Bogdan MoneyWatch
Multumesc, Alex. Citind, mi-am reamintit ce uitasem ca stiam candva
Asumarea, responsabilizarea si constientizarea faciliteaza cel putin cautarea resurselor.
Doar o mica parte dintre resursele necesare intr-un final le gasim in exterior, iar la “o lungime de brat” stau mai ales instrumentele care sprijina gasirea resurselor… tot inauntrul nostru.
De aceea, cred ca prin cateva ore de introspectie serioasa si echilibrata putem obtine mai mult decat prin X materiale de dezvoltare personala.
Iar ca facilitator de accesare a resurselor pentru schimbare/dezvoltare ramane si coaching-ul
Alex Gavriliu
@bogdan multumesc si eu .
Popescu Marian
Frica de factura la intretinere, frica de somaj, frica de hotie, frica de fobie, frica de cainii vagabonzi de pe strazi!
Nu este o fobie, este un fenomen:Haite de caini, teama,incordare!
Da, trebuie omorati sau daca exista alta solutie, dar nu cred sa poata exista un adapost atat de mare incat sa gazduiasaca toti cainii. Sunt enorm de multi caini pe strada, nu mai poti merge linistit pe strada, in parc, in centru orasului sau loa periferie, nu conteaza. Eu locuiesc in Bucuresti si situatia a luat amploare, trebuie facut ceva, nu se mai poate, nu mai poti merge nici macar sa cumperi o paine linistit. Tot ce vreau este sa merg linistita pe strada. Sunt foarte multi caini vagabonzi si ganditi-va ca acum primavara vor fi si mai multi si ca niste ONG-uri iau fonduri europene. Deci in timp ce ei se imbogatesc, noi bnu mai putem merge pe strada, nu mai putem face o plimbare prin parc.
Pot sa merg si eu pe strada, va rog !
“Este normal ca intr-o capitala europeana sa umble cainii in haite pe strazi?
Sunt o multime de oameni muscati de caini. Rar se mai intampla sa moara si cate un copil din cauza asta.
Anul trecut, in primele 7 luni, 9.178 de persoane, dintre care 7.500 de adulti si restul copii, au fost muscate de maidanezi, pe strazile din Bucuresti.
E ok? E normal?”
“Plus, m-am interesat pe internet: cica din 100 de caini vagabonzi, 38 au un virus (virusul leptospir; leptospiroza este o boala infectioasa acută care se manifestă prin febră, intoxicaţie, cefalee, dureri musculare, mai ales la gambe, afectarea rinichilor, a ficatului, sistemului nervos şi cardiovascular). Din cauza asta, voiau sa schimbe legislatia ca acesti caini bolnavi sa nu se mai intoarca pe strazi dupa ce au fost sterilizati.”
Umbla uneori haite de 10-20 de caini. De nenumarate ori m-am intors din drum pentru ca nu m-am putut apropia de locatie sub nicio forma. Cum sa fac sa simt din nou ca Bucurestiul nu este orasul cainilor, ci al oamenilor?